Aproape toata Romania stie cine este Elodia. Imparte cu ea o intimitate fabuloasa, de la mail-urile catre amant la chilotii lui babate-su. Nebunia rostogolirii acestui caz de disparitie a unei femei din Brasov ajunge la casele de pariuri cu subiecte ca "se va gasi cadavrul Elodiei?" sau "e vinovat sotul ei de crima?". De inceput, nebunia incepe insa in casele romanilor sau in oricare loc in care se intalnesc doi-trei dintre ei. A murit? Traieste? A fugit? O batea barbate-su? Barbate-su a plecat din Brasov? S-a oprit la benzinarie? Si-a facut nevoile? S-a spalat pe maini dupa? Cu ce frecventa isi schimba el chilotii? La fiecare dintre aceste intrebari, Romania se imparte dupa opinii, atitudini, chiar intentii de vot.
Nu e inca destul de clar ce procent din electorat crede ca Cioaca, sotul suspectat de crima si cu chilotii pe prima pagina a ziarelor, s-a spalat sau nu pe maini dupa ce a folosit toaleta benzinariei. Si asta pentru ca electoratul nu si-a conturat inca opinia referitoare la daca acesta a intrat in benzinarie pentru a folosi toaleta sau nu. Se mai asteapta, deci, informatii. Si se lucreaza la furnizarea lor. Dupa cum se vede, romanii au foarte multa treaba. Si, daca isi vad linistiti de treaba asta, inseamna ca totul e ok. Ca au atins, adica, treapta aia de evolutie a societatii pe care o tot reclama: dom'ne, indiferent de ce se intampla in politica, noua tot bine ne e si putem sa ne vedem de ale noastre. Da, parca de economie era vorba. Dar ce mai conteaza? O telenovela e buna si ea si cand altceva lipseste.
Pentru contributia deosebita la dezvoltarea capacitatii romanilor de a exprima opinii si intentii de vot, Elodia merita o recompensa. Si va fi decorata post mortem de seful statului. Probabil ca si la Cotroceni se dezbate in jurul acelorasi intrebari: A murit? Traieste? Se intoarce? Inainte sau dupa referendumul pentru uninominal? Cu sau fara impact pentru rezultatul alegerilor europarlamentare?
Carmen Corbu