Cine si cand va relansa procesul de extindere a Uniunii Europene? Pe termen scurt, toti cei 25 sunt de acord ca, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, Uniunea are nevoie de o pauza inainte de primirea altor doritori.
Pauza de respiro, se spunea candva, dar nu este vorba de asa ceva. Presedintiile germana, portugheza si slovena vor avea de lucru din greu la revitalizarea Tratatului Constitutional. Daca Germania va reusi in obiectivul sau de a propune un nou proiect, Franta are toate sansele sa se afirme din nou ca prietena a Estului, consemnand la sfarsitul lui 2008 rezolvarea problemei constitutionale a Europei si readucand in discutie, pentru 2009, problema primirii de noi membri.
Devin de inteles, din acest punct de vedere, rapoartele mai incruntate ca oricand date saptamana trecuta de Bruxelles candidatilor, in primul rand Turciei si Serbiei. ¥arilor care asteapta in urma Romaniei si Bulgariei la portile UE (nimeni nu mai stie cate sunt) li se da de inteles ca nu vor mai fi tratate cu toleranta manifestata la extinderile din 2004 si 2007. Fiindca atunci - aminteste ziarul "Libération" - "Comisia a precipitat procesul (extinderii - n.r.) si a reusit sa integreze in bloc, la 1 mai 2004, zece tari, dintre care majoritatea nu erau si nu sunt nici acum pregatite". Pentru Romania si Bulgaria, de asemenea s-au inchis ochii strans. La o coada pestrita in spatele orizontului 1 ianuarie 2007 se zaresc Turcia, Croatia, Serbia, Bosnia Hertegovina, Macedonia, Muntenegru, Albania, apoi Ucraina, Republica Moldova si chiar (dupa acelasi articol din "Libération") Belarus si Rusia, care "dupa ultimele declaratii are pretentia aceluiasi statut de candidat ca si Turcia". Potential, Uniunea se indreapta spre 40 de membri, consemneaza ziarul francez.
Istoria ne invata ca fiecare extindere a UE a mers impreuna cu aprofundarea structurilor: cei sase de la Roma nu au reusit mai mult decat unificarea tarifelor vamale si a politicii agricole. Au trebuit sa devina 12 pentru ca sa aiba o piata unica, 15 pentru a se dota cu moneda unica, 25 pentru o Constitutie etc. Daca so-cotim Romania si Bulgaria intr-un singur val cu cei zece din 2004, atunci acesta a fost cel mai mare val de extindere din istoria Uniunii. Turcia (am luat de exemplu candidatul cu cele mai lungi negocieri, de la inceputul anilor '80!) nu-si poate asuma gestul sinucigas de a forta extinderea prea curand dupa valul "tsunami". Dar, dupa indelungi frustrari, candidatii au nevoie de o pauza pe care s-o simta activa. Altfel, s-ar putea ca peste cinci ani sa nu mai doreasca ei proiectul european!