In sfarsit, premierul Calin Popescu Tariceanu, care, dupa propria-i marturisire, nu prea "tropaia" sa restructureze actualul guvern, a nechezat a naparlire. Ca si-a ales momentul taman intr-o dupa-amiaza de duminica - si nu una oarecare, ci taman cea a Floriilor - este o alta poveste ciudata a comportamentului sau de bidiviu ce nu s-ar vrea atat de naravas. Ar fi o prima dovada de situatie absurda. Ori nu are nici un Dumnezeu, ori se crede zeul suprem care-si poate permite sa strice zilele muritorilor, cand le sunt linistea si odihna mai necesare. Chiar daca, in cel mai nesincer stil posibil, utilizeaza apelativul "dragi romani". Iarasi, absurd, adica total contrar bunului-simt.
Daca i-ar fi fost asa dragi romanii, macar cei care au votat Alianta Dreptate si Adevar, nu ar fi rostit atatea aberatii. Cum ar fi, inainte de toate, aceea prin care sustine ca UDMR-ul ar fi fost un partener de guvernare onest si performant. Onest o fi fost vicele sau, Marko Bela, in cele cateva interventii oficiale prin care a exprimat frontal ca organizatia pe care o conduce urmareste un singur tel - autonomia locala, pe criterii etnice, a Tinutului Secuiesc? Performanta se numeste consecventa cu care acesta a ignorat astfel Constitutia Romaniei, in postura sa de membru cu inalte galoane in guvernul tarii? Pentru omul simplu, aprecierea primului ministru depaseste limitele absurdului si aluneca intr-un grotesc tragic.
In aceeasi sfera se incadreaza si sentinta personala privind divortul senin de fostii parteneri, fara o cat de cat democratica analiza si anuntare publica, obligatorie, a motivelor despartirii. Pana la urma, de ce nu a mai functionat Alianta, din punctul de vedere al liderului unuia dintre partidele ce o compun? Era nevoie de o explicatie limpede, macar din respect pentru propriul electorat. Vina sa apartina numai presedintelui Basescu si Partidului Democrat? Presedintele PNL si seful cabinetului in exercitiu e un ingeras? El este... raspunzator numai de succese?
Si la urma urmei, care sunt succesele acestei guvernari? Aderarea la Uniunea Europeana? Avea loc, la 1 ianuarie 2007, indiferent ce culoare politica avea guvernul si ce nume purta premierul. A fost permanent un proces impulsionat, fortat, din exterior. Cresterea economica? Si Adrian Nastase se lauda cu asemenea izbanzi, in 2004. Analistii economici au spus-o pe sleau, de nenumarate ori. In nici un caz, economia nu "duduie", pentru ca ar fi meritul celor ce se afla la butoanele de comanda ale unei administratii corupte si birocratice. Asta, daca in realitate, am avea de-a face cu o economie de piata functionala. Indicatorii statistici si prosperitatea afisata de o parte a locuitorilor acestei tari au la baza alte mecanisme, decat cele care ar porni de la anumite strategii docte guvernamentale. Cei care traiesc in lumea reala simt ca totul merge la intamplare, in virtutea inertiei, nicidecum dupa cine stie ce proiecte adanc si intelept elaborate. Daca nu ar fi cei doua-trei milioane de romani pribegi care sa pompeze de cativa ani buni miliardele lor de euro trudite din greu peste mari si peste tari, la care se adauga alti cativa de milioane care au slugarit, si inca o mai fac, la negru ori pe lefuri de mizerie in tara, procopsindu-i pe miliardarii de carton ai capitalismului de jaf, ar fi fost vai si-amar de PIB-ul cel atat de invocat.
Haosul, lipsa de autoritate a autoritatilor publice sunt la ele acasa, in Romania actuala. Si, drept urmare, majoritatea "dragilor romani" o duc in nesiguranta, umilinta si saracie. Iata, rezumativ, inca o dovada de absurditate a argumentatiei premierului. Ca sa nu mai vorbim de culmea ilogicului, atunci cand se crede ca programul de guvernare al Aliantei, sau al guvernului minoritar ce se vrea restructurat, va fi pus in aplicare cu sprijinul neconditionat al adversarului de moarte din campania electorala, adica al PSD-ului. Si nu ultimul rand, confuzia creste in clipa cand vor fi rostite numele noilor titulari ai portofoliilor din viitorul guvern remaniat. Pe ce criterii au fost ei selectionati si cum se garanteaza ca ei vor fi mai buni decat predecesorii lor? Mister total.
Asistam, din nenorocire, in plina Saptamana a Patimilor, la o noua si perfida incercare de amagire a multimii. E, din nou, absurd. Adica diabolic. Pentru ca obraznicia, batjocura iau amploare, pe fondul razbunarii, al urii si vrajmasiei dintre capii politicii autohtone, tocmai intr-o perioada cand se impune, dupa o crestineasca traditie, mai mult ca oricand, curatenie sufleteasca si marturisirea pacatelor.
Toate au o explicatie. Ispita gramezilor de bani, a averilor fara masura, a pus stapanire pe mintile multor semeni.
Si aceasta lucrare satanica va continua pana la finele sfarsitului. Inclusiv, al absurdului guvern ce se naste imatur in aceste zile.