Deja nu mai conteaza cine a fost vinovat. Prea multe s-au spus si prea multa energie consumata in acest razboil al Palatelor si din Alianta. Prea putin interes fata de adevaratele probleme ale Romaniei si mult prea multa agitatie chiar si pentru a descoperi turnatorii de langa noi. Si aici prea multe dezamagiri incat parca nici nu mai conteaza. Conteaza poate doar pentru cei care efectiv au fost chinuiti pe vremea comunismului, oprimati si marginalizati. Dezamagirile provocate de actuala clasa politica, de guvernantii de dupa ‘89 sunt atat de evidente! Nu ar incapea aici o lista completa si nici nu stiu de unde as putea incepe. Nici nu stiu care a fost prima minciuna. Iar in privinta turnatorilor cautati cu lumanarea, cel mai elocvent exemplu de dezamagire este reprezentat de Mona Musca. Multi am crezut ca este un altfel de politician. Dar a venit dovada. A fost o lovitura pentru cei care au admirat-o. Dar ce te faci ca personaje precum Ion Iliescu primesc verdictul ca nu au facut politie politica si nici nu au fost colaboratori? Sa credem asa ceva sau sa punem la indoiala ca am gasit mecanismul perfect de demascare a celor care au slujit cu sarg comunismul? Zilele acestea s-a mai conturat o posibila viitoare dezamagire: prefectul de Constanta Danut Culetu. Inca asteptam verdictul final, dar ar fi mare pacat ca si in acest caz sa se reia, in varianta masculina, povestea Monei. Chiar mi-ar parea rau. Mi-ar parea rau ca mi-am pus sperante in el, si mi-ar parea rau ca numai peste unii da "ghinionul" sa fie "descoperiti", iar altii stau linistiti si-si savureaza, in continuare, functiile. Si nu e vorba aici numai despre Ion Iliescu. Bunaoara, eu am auzit ca ar cam fi unii si pe aci, pe la malul marii. Nu-s ei tocmai senatori, deputati sau prefecti, dar tot oameni "de vaza" se numesc acum ca sunt. Ca, de, unora ca ei le-a picat ca o manusa si pe "scaune" si regimul de dinainte, comunist, si cel de acum. Sunt oameni abili, care-si croiesc infatisari si atitudini in functie de conjunctura. Si le merge... le merge... Sunt setati sa nu se dea deoparte sau "la fund", chiar daca stiu ca la colt ii asteapta primejdia deconspirarii. Au in sange boala de conducatori - mai mici sau mai mari, in functie de posibilitati si de cat de bine dau din gura - si acum, ca si atunci, pe vremea de trista amintire.