In urma protestelor masive ale locuitorilor Romaniei, guvernantii au revenit asupra abonamentului la gaz. Din nou, consumatorii de gaz metan s-au impartit in doua: cei care au semnat noile abonamente, convinsi probabil ca nu se mai poate face nimic si cei mai multi, care inca nu le-au semnat. Primii chiar le vor si plati. Schema seamana izbitor cu aia in care se anunta scumpirea masiva a benzinei dar, in final, se ajungea la un pret mai mic decit cel anuntat si cu totii rasuflam usurati ca nu e chiar asa rau. Cum ar veni, iata, guvernul, a vazut ca ne e greu cu abonamente la gaz metan si le-a anulat. Ce bun si de treaba e deci guvernul, cu toate ca acelasi guvern a dat drumul la aberatie. Pretextul este, iarasi, Uniunea Europeana. Cum ca "investitorii ", companii de stat din Franta si Germania, se retrag daca nu li se garanteaza o rata de recuperare a investitiei. Din acest motiv imberbul ministru Codrut Seres s-a transformat in agentul comercial al asaziselor privatizari si ne-a impus abonament. Ce catastrofa o fi daca pleaca cei doi "investitori ", de ce trebuiesc neaparat privatizate pe nimic si in conditii impovaratoare companiile de distributie a gazului metan care functioneaza dintotdeauna cu profit, sint intrebari prea dificile pentru un tinar ajuns stapin vremelnic peste un minister unde n-a inteles deloc ca ar trebui sa fie de partea celor ce i-au ales partidul, adica a poporului si nu a "investitorilor " veniti din alte locuri. Daca liberalo-democratii mai au astfel de specimene, ar face bine sa le ascunda inainte de a se duce totul pe ripa.
Discret, ca daca tot e sa ia ceva, iaca tot guvernul liberalo-democrat cere bani pe medicamentele pentru copii, desi pina acum erau compensate integral. Gest total impotriva firii, copiii au parinti care, chiar daca isi platesc diferitele contributii la asigurarile de sanatate, se vad nevoiti sa scoata alti bani pentru a plati nu doar medicamentele de care, eventual, ei ar avea nevoie ci si pe cele necesare copiilor lor, indiferent daca au citeva luni sau citiva ani. Nu ajung banii nici pentru sanatate? Ei bine, acest adevar ar fi trebuit cunoscut si spus inainte de campania electorala cind totul era numai lapte si miere.
Ca un maruntis, agentilor econimici li s-a cerut sa-si scrie singuri ordinele bancare de plata, lasindu-i pe toti cu mormane de formulare tipizate, pe care le-au platit, dar care acum nu mai folosesc la nimic.
Intregul comportament guvernamental de pina acum aduce cu acela al unei echipe de nepriceputi care se joaca de-a guvernarea. Cind vad ca nu merge ceva, incearca, peste noapte, s-o dreaga. Daca nu merge, mai incearca. Si schimba la nesfirsit regulile bun stabilite, precum un arbitru de fotbal care sustine el ca lovitura de la unsprezece metri se executa de la sase metri. Iar apoi de la paisprezece, tot in cadrul aceleiasi partide. Poate la fotbal ar mai merge, insa nu se poate dribla un intreg popor dupa cum ii vine unuia sau altuia cheful.
Pe la noi, ca pretutindeni in tara, sefii sint schimbati. Vechii sefi sint amenintati cu controale care le vor cauta nod in papura pina se vor hotari sa plece. Cei mai multi demisioneaza, convinsi ca nu pot fi perfecti in fata unui control facut patimas. In loc vin alti sefi, care in schimb nu stiu nimic despre treburile pe care este nevoie sa le conduca. La urmatoarele alegeri, daca vor cistiga altii, iar se vor roti sefii, odata cu guvernul, intr-un balet fara alta noima decit ca ne face noua viata tot mai grea. Mai grea, mai grea, mai grea...