Cu o sinceritate care-i face cinste, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, arata: "Despre integrare nu se poate vorbi in alb si negru. Nu vreau sa apar integrarea pentru ca nu este sarcina mea, dar nu este corect sa spunem nici ca va fi perfect, dar nici ca va fi atit de rau pe cit spun unii”. El a mai adaugat ca, daca pina anul trecut s-a vorbit foarte mult despre beneficiile integrarii care era inteleasa ca un fel de "integrare cu lapte si miere”, acum se vorbeste din ce in ce mai des despre costurile acestui proces. Scheele adauga: "Este un lucru periculos pentru ca se pot exagera costurile, iar oamenii ar putea sa inceapa sa se teama de integrare”. Atunci, oare este mai bine sa traim in neinformare sau in minciuna? Reprezentantul european la Bucuresti mai spune: "Integrarea nu va fi un lucru pozitiv pentru toti, dar nici nu se va distruge economia romaneasca”. Oficialul european sustine ca daca procesul de integrare va fi unul dureros sau unul usor depinde de cit de pregatiti vor fi autorii principali implicati in acest proces. Scheele sustine ca in jurul integrarii s-au creat o serie de mituri pe care a incercat sa le demoleze.

Unul dintre mituri este ca Romania isi va deschide piata catre UE si multe dintre firmele romanesti vor fi in pericol sa dispara. Adevarul este ca, cu exceptia domeniului agricol, Romania si-a deschis piata pentru concurenta din UE inca din 2002, in cadrul acordului european. Un alt mit este ca alimentele se vor scumpi. Asa s-a intimplat in Ungaria care, inainte de integrare avea zaharul scutit de TVA, fapt modificat dupa integrare. Situatia nu a fost aceeasi in Slovacia, care s-a pregatit din timp. Legat de ideea ca Romania isi va limita productia de otel, Scheele sustine ca, de fapt, limitarea se aplica pe capacitatile de productie neutilizate, pentru care statul acorda ajutoare, subventii de stat, ceea ce nu este acceptat in UE, pentru ca ar anula ideea de loialitate in competitie. Altfel spus, n-ar trebui exagerat socul integrarii. Asta nu inseamna ca nu va exista unul. Romania are nevoie de reforme si trebuie sa se modernizeze, integrata sau nu in Uniunea Europeana. Tocmai asta se asteapta de la masurile promise de Guvernul Tariceanu privind imbunatatirea climatului de afaceri si stimularea reformelor structurale in economie.

Mai este de luat in considerare problema fortei de munca. Si din aceasta perspectiva schimbarile sint asteptate sa se produca in urma restructurarii economiei, o problema dureroasa, dar care trebuie sa tinteasca activitati cu productivitate ridicata, care solicita investitii serioase. Forta de munca bine calificata si inca ieftina din Romania poate fi motiv de stimulare a investitorilor straini. Pe termen lung, nu trebuie exclusa, se spune, nici posibilitatea sa apara si segmente deficitare pentru anumite calificari, in acel moment putind interveni o migratie a fortei de munca spre Romania, in special din tarile mai putin dezvoltate.