In urma cu aproape sapte ani, un botosanean a reusit sa faca rost de o avere de trei miliarde in mai putin de un an. Fara sa stringa din dinti si fara mari sacrificii. A invirtit doar citeva hirtii, de ici colo. Vestitele cupoane agricole care ar fi trebuit sa-l ajute de fapt pe taranul care muncea pamintul s-au transformat dintr-odata intr-o mana cereasca. Nu pentru tarani, ci pentru miliardarii de carton. Printre ei si Ioan Stratulat, al carui frate era pe atunci director adjunct la o banca. A cumparat cupoanele cu te miri ce, dupa care a luat suma intreaga pe ele. Reporterii Monitorului au descris in amanunt la vremea respectiva cum s-a facut. "Retet " miliardelor, care nu era tocmai legala, a ajuns chiar subiect de discutie la emisiunile televizate. Nederanjat de nimeni, miliardarul nou nascut a inceput sa dea si sfaturi, sa explice unui reporter la televizor cum a reusit sa descopere reteta fericirii. Asta in timp ce era dat in urmarire generala si politistii nu il puteau gasi.
Modelul a fost rapid copiat si de altii. Pusi sa aplice legea, politistii nu au stat cu miinile in sin, iar cazul fostului politist Mironica este mai mult decit edificator. A facut si el ce a vazut la altii. Ce a urmat, a demonstrat inca o data ca cei pusi sa apere legea sint tot sclavii banilor,neputinciosi in lupta cu inamicul vazut sau nevazut. Cind au inteles cum stau lucrurile de fapt, era prea tirziu. Banii se terminasera deja, iar cei care i-au impartit se intrebau care a fost drumul urmat de miliarde. Stratulat nu s-a speriat, ba mai mult, a avertizat la un moment dat ca va pleca din tara. A plecat in Potugalia, sub un soare mai linistit, iar cind a plecat nimeni nu l-a intrebat de sanatate. Pusi sa recupereze banii, politistii au trebuit sa se recunoasca inca o data infrinti. Miliardele din tara l-a facut pe Stratulat cunoscut si peste hotare. Romanii din Lisabona ajunsesera sa-l priveasca ca pe un binefacator. Ba mai mult, departe de griji, Stratulat trimitea bezele celor din tara. Abia dupa vreo trei ani, cind instanta l-a gasit vinovat, s-a gindit cineva sa-l dea in urmarire. Era prea departe pentru a se vedea in pericol. Nu s-a ascuns deloc, ci si-a facut in continuare bussines-ul. La vedere, asa cum a facut totul si in tara. Toti stiau ca este plecat in Lisabona, dar autoritatile parca nu-l vedeau. Zilele acestea, Interpolul l-a "gasit " si adus acasa. Cu avionul, nu cu autocarul. La sapte ani de la marea afacere. Miliardele de atunci nu mai fac decit citiva bani. Fara sa detina proprietati, este putin probabil ca autoritatile vor reusi sa recupereze vreodata banii de la el. Poate va face citeva zile de puscarie, dar poate ca a meritat. Pentru el, pentru ca ceilalti au demonstrat doar neputinta. O neputinta parca fara sfirsit. Pentru ca la fel si-a luat zborul din tara si singurul olandez condamnat la Botosani si la fel era sa faca si Cuciureanu. O neputinta care demonstreaza putreziciunea sistemului in permanenta depasit, in permanenta in contratimp.