Multumesc cerului ca nu am apucat sa ma "bucur” de epoca in care trebuia sa spui ce crezi doar cu capul sub perna pentru ca baietii cu ochii albastrii sa nu te impacheteze in proxima secunda. Unii dintre noi pot spune ce le trece prin cap, isi pot expune parerea chiar daca nu e una justa, iar singurul risc implicat este acela de a te face de bafta. Regula nu se aplica insa pentru toti. Travaliul integrarii in lumea civilizata scoate la mal, ca pe niste cioate, starvuri de sisteme comuniste care duhnesc inca. In mod paradoxal, intr-un punct extrem de sensibil cum este sistemul sanitar, se consuma inca o cenzura scarboasa generata de orgolii masurabile cu butoiul. Nu intamplator revin la povestea doctorului Cezar Irimia, cel care a indraznit sa opereze o gravida bolnava de SIDA ce fusese azvarlita ca o boarfa pe holurile spitalului de catre constiinciosii sai colegi. Irimia a fost sanctionat pentru fapta sa de catre directorul spitalului, Dumitru Cristea, care de altfel se bate cu ciocanul liberalismului in piept. Povestea merge insa mult mai departe - doctorul Irimia spune acum ca, intr-o discutie cu directorul spitalului, acesta i-ar fi spus ca daca nu vorbea cu ziaristii chiar ar fi fost premiat pentru curajul sau. Dar pentru ca a vorbit trebuie sa suporte acum netarmurita nesimtire alimentata cu puterea de decizie.
Daca oamenii care iau asemenea hotarari conduc institutii publice (adica sustinute cu parale de la buget), atunci sunt de acord ca europenii sa ne tranteasca portile integrarii in nas. Astfel de indivizi, precum cel care impune cenzura din ratiuni de orgoliu propriu, au fost numiti de carutasii patriei sa ne reprezinte. Cum nu reusesc sa o faca altfel decat penibil nu cred ca Romania poate primi buletin de tara civilizata.