Actualul Guvern a imbratisat opinia ca "prin initiativa introducerii cotei unice de impozitare, mai exact prin reducerile de impozit de la 25% la 16% pentru profitul firmelor si de la 18% - 40% la 16% pentru veniturile persoanelor fizice - economia romaneasca va intra intr-un cerc virtuos”. La aceasta asertiune, ministrul Ionut Popescu adauga: "Cind am stabilit acest nivel de impozitare, ne-am uitat si la statele vecine. Romania este singura tara din regiune unde procentul de impozitare a profitului si venitului incepe cu cifra doi (...)”. Asta da explicatie "convingatoare”, de substanta economico-financiara! Ce daca acest faimos 16% (prima masura aplicata dintre promisiunile electorale ale noii Puteri, cu o graba vinovata, probabil cu gindul la o taxa drept o obligatie decurgind din "mostenirea” apasatoare lasata de vechea Putere) va determina scaderea veniturilor bugetului de stat pe 2005 cu 31.000 - 32.000 de miliarde de lei, din care 24.000 miliarde la impozitul pe venit?

Celor din Opozitie li s-a oferit prilejul sa manince o piine calda, afirmind pe drept cuvint ca in tara romaneasca nu toate firmele au profit. in opinia fostului ministru Mihai Tanasescu, "era mai nimerita probabil o scadere a contributiilor la asigurarile sociale (CAS)”. Opozitia aseamana masura 16% cu ce poate fi mai rau in lume, cu un "tsunami fiscal” ce va avea repercusiuni foarte puternice in perioada urmatoare”. Se vede treaba ca stiu sa manevreze bine "abacul” de vreme ce lor le-a iesit cu claritate ca toate cele 400.000 de microintreprinderi vor avea de suferit ca urmare a dublarii impozitului pe cifra de afaceri. Cu intentia Puterii de a scoate pirleala dupa cadoul electoral pripit. Se pare ca este perfect adevarat ca golul de venituri datorat scaderii iresponsabile a cotei de impozitare va duce la majorarea altor impozite. Reprezentantul FMI in Romania sugera majorarea TVA si a accizelor. Pe romani ii asteapta, cel mai sigur, o crestere a impozitelor indirecte.

Pe de alta parte, se ofera si explicatia ca o aplicare unilaterala a reducerii impozitului pe profit si venituri fara o reducere concomitenta a contributiilor la asigurarile sociale nu poate avea efectul scontat la scoaterea la suprafata a economiei subterane sau gri, deoarece consturile mari cu forta de munca sint date tocmai de aceste contributii mari la asigurarile sociale, si nu de impozitul pe profit. Una peste alta, concluzia ar fi ca toate aceste masuri vor conduce la instabilitate si la o crestere a ratei inflatiei, care se va concretiza in cresterea dobinzilor si in faptul ca in aceste conditii societatile comerciale si populatia ar putea accesa din ce in ce mai greu credite. ("Aplicarea acestui soc in politica fiscala va crea mari turbulente in bugetul general consolidat”), spune Mihai Tanasescu.

Replica actualului finantist sef este operativa, dar mai putin concludenta: "Efectele benefice se vor vedea pe termen mediu si lung,” spune el. Daca ar fi parasit hirtia de calcul si ar fi venit catre gindirea romanului cea dominanta s-ar fi intilnit cu vorba: "Da-mi, Doamne, tocmai acum!” Micul intreprinzator stie ca o cota de impozitare ridicata de la 1,5% la 3% din cifra sa de afaceri il pagubeste acum, si nu se linisteste daca i se explica: "Consider ca 3% nu este un impozit ridicat, iar cei care fac intr-adevar afaceri prin microintreprinderi pot sa opteze pentru trecerea la impozitarea standard, cu o cota de 16% din profitul obtinut”. Cu alte cuvinte, este adevarat, conform legii se poate opta pentru schimbarea formei de impozitare, dar nu oricind, ci abia dupa un an de experimentare a buzunaritului in functiune. Cu ce resurse sa mai astepte bietii mici intreprinzatori efectele promise pe termen mediu si lung?

Concret, cine cistiga din aplicarea noii cote de impozitare pe profit si venituri? Lista nu este prea mare: angajatii care au venituri mai mari de 32,4 milioane lei si in special cei care si-au negociat salariul brut si nu cel net; cei ce obtin venituri din drepturi de autor si au un venit brut lunar mai mare de 200 euro (prin globalizarea venitului vor plati impozit de doar 16% si nu de 40% cum se intimpla in cele mai multe cazuri); pensionarii cu pensii intre 8 si 9 milioane lei pentru ca intra in categoria celor ale caror pensii nu se impoziteaza; cei care obtin venituri din premii si jocuri de noroc pentru care impozitul a scazut de la 20% la 16%; in fine, comerciantii si bancile, ca urmare a cresterii veniturilor salariatilor si implicit a veniturilor.

Este clar, insa, ca o mare parte a intreprinzatorilor ce lucreaza acum prin intermediul microintreprinderilor (cei a caror rata a profitului este sub 18,75%, ar putea sa renunte la aceasta forma de desfasurare a activitatii in favoarea statutului de IMM impozitat cu 16%. O miscare (de la 18,75% la 16%) cu efect de bumerang. in sensul ca revenirea unei microintreprinderi la vechiul statut de IMM platitor de impozit pe profit si nu pe cifra de afaceri ar putea greva veniturile statului de impozitele pe salarii - CAS, fond de somaj etc.