Cand te uiti la televizor si-i vezi pe mai-marii liberalilor batandu-se cu pumnii in piept cu realizarile lor pentru popor - de la crestere economica la marirea pensiilor si alocatiilor - mai ca-ti vine sa crezi ca te afli intr-o tara nordica, unde somerii pot castiga mai mult ca angajatii (pe perioade determinate). Insa, cand mergi pe strada si constati realitatea, iti vine sa razi, dar nu oricum ci cu lacrimi de tristete.
Stand stramb si gandind drept, liberalismului domnului Tariceanu - sa ne gandim un pic si sa ne amintim cam cine era si cine-l baga in seama cand liberalii erau un bloc copact, de opozitie - lasa politica liberala de dreapta, pentru a-si asigura, pana in iarna, un loc caldut de conducere a Executivului cu acte de caritate stangiste. As spune cu o politica de centru stanga, insa pomenile electorale facute la presiunea PSD-ului, care mana PNL-ul ca o marioneta, ma determina sa gandesc ca foamea de putere calca in picioare orice urma de verticalitate si ideologie.
Iar domnul Tariceanu stie foarte bine care sunt mizele acestei coabitari cu PSD-ul in expasiune, dupa ruperea de PD, ulterior si L. In vreme ce social-democratii se screm sa aduca in fata electoratului oameni charismatici, prin care sa cucereasca sila antiguvernamentala, PNL-ul, si mai ales domnul Tariceanu, comite o greseala incomensurabila, propunand o modificare constitutionala prin care Romania sa devina monarhie constitutionala. In incercarea de a-l imita pe ' prietenul ' Geona, Tariceanu apeleaza la modificarea Constitutiei, de parca parintele ei, regretatul Antonie Iorgovan, ar fi lasat-o de izbeliste atunci cand a creat-o si sa fie modificata atunci cand i se nazare oricaruia. Sa spunem doar ca omul cu obraz subtire Tariceanu a apelat la un ' fake ' pentru a tine pasul cu restul competitorilor - siguri ca propunerea lor nu are sorti de izbanda, ci doar da bine la mase -, manat doar de dorinta oarba de a acapara atentia publicului.