S-au spus atitea lucruri despre relatiile din justitie si despre modul in care influenteaza ele actul de judecata, incit ai crede ca sistemul judiciar a supravietuit doar printr-un miracol cancerului coruptiei. Este de-a dreptul jenanta incercarea unora de a ne convinge de contrariu, cind si pentru un copil de gradinita este evident cum functioneaza rotita justitiei. Ea se invirte in functie de interesele celor care sint implicati intr-un fel sau altul in tot soiul de actiuni nelegale, departe insa de ochii indiscreti.

Tot de s-a spus de rau pina acum este adevarat, si inca o data pe atit, numai ca totul se petrece intr-o maniera care ii fereste de necazuri pe cei implicati. Cel mai practicat este traficul de influenta, dar nu este vorba despre infractiunea descrisa in Codul Penal, ci despre o fapta mult mai grava. Totul pleaca de la magistratii dispusi sa faca un serviciu sau mai multe prin intermediul solutiilor pronuntate in dosarele care le ajung pe masa.

Daca ai vreodata dubii legate de moralitatea unui judecator, este suficient sa urmaresti deciziile pronuntate de acesta si vei avea dovada. Acelasi lucru este valabil si in cazul procurorilor, cu largul concurs al unor avocati care se pricep de minune la acest gen de joc. Prin urmare, prinde hotul, scoate-i ochii!

In lipsa flagrantului nu vei putea niciodata sa dovedesti ca x sau y este corupt decit daca vreunul dintre participanti decide sa rupa tacerea. Si cum poti organiza un flagrant cind niciodata partile in cauza nu se intilnesc? Ei bine, nu poti. Nu stim daca personajele in cauza au gindit “jocul” sau daca l-au deprins de la altii. Nu are prea mare importanta. Conteaza doar ca el se practica inca cu mare succes si nu sint semne ca, pina la iesirea din sistem a respectivilor, cineva va reusi sa-i opreasca.

Intrebarea de 100 de puncte este: cum reusesc acestia sa pacaleasca pe toata lumea, atit timp cit repartizarea dosarelor se face in mod aleatoriu de catre un calculator? Explicatia este la indemina tuturor: nu intotdeauna repartizarea aleatorie functioneaza, fie pentru ca numarul de judecatori de la o sectie sau alta nu este suficient, fie din alte motive.

Daca metoda amintita nu merge, se aplica cea mai veche solutie din lume: influentarea judecatorului care primeste dosarul spre solutionare sau a procurorului care trebuie sa solutioneze cazul.

Aparentele se dovedesc de multe ori extrem de inselatoare in justitie, insa nu avem deocamdata taria de caracter sa taiem raul de la radacina. Altii n-or s-o faca cu siguranta in locul nostru.