Implinind zece ani, Monitorul a devenit cel mai longeviv ziar postrevolutionar, cu aparitie cotidiana, din Botosani. In zece ani de cind apare Monitorul de Botosani s-au petrecut o multime de evenimente din care, pentru amatorii de statistici, Monitorul a consemnat peste o suta de mii. In aceiasi zece ani am tiparit, folosind cam 1000 de tone de hirtie, pentru a relata fapte petrecute la Botosani, in tara si in lume, circa 15 milioane de ziare avind grija ca in fiecare din cele peste 3000 de dimineti sa fim, prin produsul facut de noi, Monitorul, prezenti la prima ora pe chiscurile de presa, sau in tolbele postasilor, pentru cititori.

In urma cu 10 ani, pe 24 iunie 1995, incepeam, inghesuiti in citeva camarute umede, din centrul istoric, sa scoatem ziarul Monitorul la Botosani. Pe atunci ziarul avea patru pagini alb-negru si costa 200 de lei vechi. Echipa initiala avea cinci reporteri - din care nici unul nu mai lucrase vreodata in presa - o secretara, un fotograf care era si sofer, un responsabil cu difuzarea, o contabila si ... eu, directorul acestora. Cu totii foloseam, cu rindul, cele trei calculatoare de care dispuneam: fie pentru a scrie materiale jurnalistice, fie pentru a tine evidente contabile sau a redacta simple adrese.

In toti acesti ani am fost nevoiti sa ne schimbam de patru ori sediul care devenea mereu neincapator.

Astazi, dupa zece ani, la Monitorul lucreaza peste o suta de oameni care il scriu, il editeaza, in tehnoredacteaza si il scot la vinzare. O echipa tine in buna ordine socotelile financiare, o alta ofera spre vinzare publicitatea facuta prin ziar iar alti oameni au grija de cel mai nou produs de suflet al Monitorului, anume Radio FIX.

Pe la Monitorul au trecut, in acest deceniu, peste o mie de oameni. Cei mai vizibili, aflati in virful icebergului, reporterii, s-au schimbat frecvent. Unii din ei, cei mai putini, au plecat la ziare si televiziuni din Iasi si Bucuresti. Altii, dupa ce au spus ceea ce au avut de spus, au devenit avocati, medici, ingineri, economisti, pastrind cu drag amintirea Monitorului si a vremurilor cind erau ziaristi.

Daca acum zece ani eram doar o mina de tineri hotariti sa schimbe lumea aducind la Botosani un ziar modern, acum Monitorul a devenit o familie care uneste zilnic zeci de mii de botosaneni, inclusiv dintre cei care locuiesc in alte parti, dar care nu au renuntat sa il citeasca in editia de pe internet. Monitorul a devenit, la Botosani, un mod de viata, anume acela de a fi informat corect, complet si obiectiv.

In toti acesti ani am scris despre fapte bune si rele, despre bucurii si nenorociri, despre generozitate si despre furturi. Am scris si despre politicieni, care au venit, au stralucit efemer si s-au reintors in anonimat. Am scris, atit cit ne-a fost in putinta, asa cum a fost in realitate, fara sa omitem, sa inventam sau sa cosmetizam faptele. Evenimentele s-au petrecut dupa care au devenit amintire. Noi am ramas, pentru a scrie despre oameni, pentru oameni, pentru memoria colectivitatii.

In acest sens, nu avem nici ceea mai mica intentie sa schimbam ceva.