Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, pare intr-adevar convins ca intre statutul de stat candidat la intrarea in UE si cel de stat membru al CSI nu ar exista nicio contradictie. In mod straniu, aceasta himera nu este rezultatul unor analize politice la o ulcica de vin a unor amatori in ale politicii, ci a fost rostita in conferinte de presa de doi oficiali de calibru care conduc destinele "fratilor de peste Prut", si anume ministrul de Externe, Andrei Stratan, si insusi presedintele Voronin.
Vizita de miercuri a lui Voronin la Kremlin a produs cel putin doua rezultate imediate: se pare ca Rusia a acceptat sa reia importurile de vinuri moldovenesti, iar pe de alta parte Voronin a promis ca Moldova reintregita cu Transnistria va mentiona expres prin Constitutie "neutralitatea strategica" a tarii (adica nu va adera la NATO) si va garanta proprietatile ruse de pe ambele maluri ale Nistrului.
Aceste zig-zaguri politice ale oficialitatilor de la Chisinau, desi pot fi intelese la Bucuresti intr-o anumita masura (solutionarea conflictului de pe Nistru nu este posibila fara retragerea fortelor rusesti "de mentinere a pacii" din regiune), nu vor fi acceptate si in Europa cu aceeasi usurinta.
Reapropierea Chisinaului de Moscova poate submina iremediabil eforturile Romaniei de a include Republica Moldova in grupul de state vest-balcanice candidate la aderare in urmatorul val de extindere si, implicit, obtinerea de catre Republica Moldova a statutului de membru asociat al organizatiei.
Este poate o lectie dura pentru diplomatia romaneasca si mai ales pentru seful statului, care prea lesne s-a lansat in declaratii publice despre "intrarea impreuna in UE a Romaniei si a Republicii Moldova", fara a se asigura ca Guvernul de la Chisinau doreste in mod real acest lucru.
Referindu-se la acceptarea ideii de a nu adera la NATO, presa de orientare national-democrata de la Chisinau vorbeste deja despre "capitularea neconditionata in fata Rusiei" a lui Voronin. Citand cotidianul rus "Komersant", ziarul moldovenesc "Timpul" sustine ca presedintele ar fi acceptat nu numai neutralitatea, ci si acordarea statutului de a doua limba oficiala pentru limba rusa, o mai veche dorinta a Kremlinului, mentionata si in precedentele planuri de "federalizare a Moldovei" propuse de Rusia.