Ieri a venit la redactie un batrin din Bucecea. Am mai scris noi despre cazul lui si a inca 40 de cetateni din noul oras al judetului, nu stiu ce punere in posesie ilegala. Respectivii ne-au mai scris inca o scrisoare, in care ne puneau niste intrebari pe care sa le punem noi primarului din Bucecea. L-am intrebat normal daca i-a pus intrebarile respective chiar primarului, ca nu asta e treaba noastra, sa infiripam o corespondenta cu primarul Andron Timpau. iEi, daca nu a vrut el sa stea de vorba cu peste doua sute de oameni care vroiau sa se faca Bucecea comuna la loc, doar nu o sa stea de vorba cu noi i mi-a zis batrinul. Am incercat sa il lamuresc sa se adreseze in scris institutiilor statului, orice solicitare, oricit de imbecila, inclusiv alea in care se pling oamenii ca sint iradiati de vecini, tot primesc raspuns in 30 de zile. Nu l-am putut convinge si a plecat suparat, ca daca nici presa nu poate rezolva ceva, atunci nu mai stie ce sa mai faca.
Nu stiu daca respectivul are dreptate sau nu si nici nu conteaza asta aici. Reactia lui am intilnit-o asa de des incit nu ma mai mira dar arata neincrederea totala a oamenilor in autoritati, noi sau vechi. Omul stie sigur, nu stiu de unde, ca primarul de la Bucecea nu va face nimic. Stie sigur ca cei de mai sus de el nu vor face nimic. Si exasperat, el si multi altii, vin la ziaristi sa ii ajute cu problema lor. Nu sa ii ajute, mai rau, sa le rezolve problema. Ori noi facem multe, dar nu dam pamint. In schimb vad ce simplu ar fi sa se schimbe aceasta impresie, e de ajuns sa dam un telefon si lucrurile incep deja sa se puna in miscare, chiar daca de ani de zile nu s-a intimplat nimic. Lucrul asta ar trebui sa il faca sefii judetului, un pic mai des, spun eu. Pentru ca a disparut complet increderea in institutiile statului si nu de azi, de ieri, de multi ani. Oamenii vin direct la ziar, fara sa isi puna problema macar ca vreun functionar ar statului va face ceva pentru ei si incearca asa cum pot, sa isi rezolve ei problemele. De obicei ii indrumam spre institutiile respective, e inutil sa mergem noi intii, am incercat si ieri sa ii explic domnului respectiv ca presa e a patra putere in stat, nu e prima. Provoc de obicei zimbete cind spun asta si se intorc nervosi ca ii pun pe drumuri degeaba, tot nimic nu au rezolvat.
Dar fenomenul asta capata amploare, iar peste 90% din scrisorile sau reclamatiile pe care le primim se refera la ceva care trebuie rezolvat de vreun functionar public sau vreun ales al electoratului. La mai mult de jumatate din ele, nu avem un raspuns al institutiei care trebuie sa se ocupe de acel caz, pentru ca oamenii vin direct la noi. Din ce in ce mai multa lume este convinsa ca statul roman, prin reprezentantii sai le va face o nedreptate si vor sa ne interesam noi mai intii, ca poate cei care se ocupa de asta vor face lucrurile corect. Si nu oamenii care ne solicita ajutorul sint de invinuit in situatia asta.