Despre comorile ingropate, traditia spune ca, de cele mai multe ori, sunt ocrotite de blesteme cumplite. Se pare ca acest fapt nu i-a oprit pe vanatorii de comori in ultimii 15 ani sa rascoleasca in toate colturile Romaniei acolo unde legendele aduceau aminte chiar si numai prin aluzii despre tezaure sau comori ascunse in maruntaiele pamantului. Muntii Orastiei de pilda au fost facuti svaiter de braconierii de tezaure. Pe piata neagra a numismatilor, pretul Kosonilor a scazut drastic dupa 1989 din cauza inflatiei de monede dacice. Semnalele de alarma trase de arheologi au fost in zadar.
Sute de piese de patrimoniu si-au luat zborul din tara ajungand in colectii particulare din strainatate. Zilele trecute, o intreaga retea de asemenea vanatori de comori a fost arestata in judetele Alba si Hunedoara. Este prima mare actiune de anvergura in acest domeniu. Anchetatorii sustin ca printre beneficiarii acestor obiecte de patrimoniu se numara si personaje din high-lyfeul romanesc. In 15 ani nu s-a initiat nici macar o singura ancheta in lumea celor care se ocupa, legal sau ilegal, de comertul cu obiecte de arta si cu antichitati.
Afacerile cu obiecte de arta sau cu piese din tezaurele vechi de sute sau mii de ani si dezgropate acum sunt cele mai infloritoare. Piata neagra a operelor de arta absoarbe, conform specialistilor, zeci de miliarde de dolari anual. “Plevusca“ prinsa la frontiere cu obiecte de patrimoniu era formata din amatori sau nu aveau legatura cu adevaratele retele ale vanatorilor de comori sau ale traficantilor de obiecte de patrimoniu si tezaur. Betia si febra aurului nu tin seama de morala, de functie, de pozitie sociala. Diavolul cumpara, iar pretul este masurat in pungi de Kosoni sau in bijuterii vechi de peste doua milenii. Comorile pradate vaduvesc istoria romaneasca si universala de marturii fundamentale ale timpurilor trecute. Tot traditiile spun ca cei care se ating de comori pazite de blesteme au parte, ei si familiile lor, de mari nenorociri, acum sau in generatiile urmatoare.