Mi-am propus sa discutam astazi despre un subiect vechi de cind lumea in administratia locala si institutiile descentralizate de dupa ‘90. Ma refer la raportarile care se fac in conferintele de presa. Este vorba despre acele ziceri gratioase despre puieti, ghivece, strazi reparate, facturi incasate sau restante, capace de canalizare, infractionalitate etc. Nu stiu ce-am facut sa meritam, atit noi, cit si cititorii nostri, acest soi de picatura chinezeasca din punct de vedere informativ. Bineinteles ca logica este una simpla si lucrativa. Tot minuitorul de stampila, contribuabil, asigurat sau ce reprezinta el pentru o persoana publica sau alta trebuie sa poata fi incurcat atit de temeinic in amanunte incit sa nu mai poata vedea ansamblul.

Ca sa dau un exemplu ceva mai la indemina, cunoscut de aproape toata lumea, mi se pare ilar modul in care primarul face darea de seama a muncilor herculeene pe care cei din subordinea municipalitatii le presteaza in folosul vastei comunitati din care facem parte. Aflam o data pe saptamina care sint strazile pe care se lucreaza, zonele in care s-au plantat puieti sau stilpii pe care s-au catarat muncitorii de la ADP ca sa continue in forta operatiunea "Ghiveciul de Bruxelles". Totul e atit de interesant si de repetitiv incit ne vine si noua sa scriem la ziar, in loc de articolele interesante cu care v-am obisnuit, un fel de foi de parcurs ale redactorilor, ca sa afle toata lumea pe unde au umblat ei in ziua respectiva. Pun pariu ca v-ar da lacrimile daca ati sti prin cite trecem noi in fiecare zi ca sa producem, sa ambalam si sa livram stirea pe care o cititi dumneavoastra a doua zi. Iar primarul ar ramine uimit ca, uite, dom‘le, munceste cineva mai mult decit consilierii dumnealui...

Nu vreau sa spun, bineinteles, ca este singular cazul primarului. Orice specialist cu bagaj politic ai salta de la naftalina si l-ai pune intr-un birou dotat cu secretara, automat de cafea si masina la scara, rezultatul ar fi cam acelasi. Imediat ce dai pe mina cuiva o gestiune, iti face rost de o expozitie pe care o descrie la nesfirsit cu un patos lacrimogen. Ascutitoarea foloseste la asta, radiera face aia, iar creionul... creionul, vedeti dumneavoastra, are mai multe utilitati. Probabil va mai trece foarte mult timp pina cind persoanele publice cu functii importante in urbe sau macar cu un dor nespus de a ajunge la ele vor putea sa faca distinctie intre atributiile de serviciu si informatiile de interes general.

Galatiul este unul dintre vajnicele municipii ale Romaniei in care, indiferent ce s-ar zice, se lucreaza. Muncitorul de la Ecosal isi ia in primire cu demnitate matura in fiecare dimineata, taxatorul din parcare masoara cu pasi calculati trotuarul cu mozaic, iar recent-infiintatul politist comunitar isi ridica cu naduf cozorocul pentru a se pregati de o noua lupta cu infractionalitatea. In rest totul e statistica, productivitate, incasari, realizari...