Dupa ce ne-a terorizat zile intregi cu gestul, incalificabil, al unei asistente maternale, posibil demente, din Bistrita, descriind cu lux de amanunte comportamentul inuman al acesteia fata de micutul pe care ar fi trebuit sa-l ingrijeasca, mass media romaneasca a considerat ca subiectul ar merita exploatat. Au inceput sa apara si alte stiri prezentate ca fiind cutremuratoare. Un accident petrecut la Costinesti unde un pustan neastamparat a cazut, din pacate, de la etajul unei vile, pentru ca a tras de o stinghie a balconului in care era cazat, impreuna cu femeia care are grija de el a fost catalogat ca fiind inca o dovada crasa a dezinteresului, care ii pune la coltul infamiei pe asistentii maternali. Imaginile care ne-au fost prezentate aratau insa ca femeia respectiva, amenintata cu puscarie pentru vatamare corporala "din culpa", chiar avea grija de micutul accidentat si ca plangea in hohote din pricina nefericitului eveniment. A pune cele doua cazuri pe acelasi plan nu mi se pare catusi de putin a respecta regula adevarului. Una e o dementa cu mintile inecate in alcool, care il tortura pe cel pe carte il avea in grija si cu totul alta este o femeie care arata foarte socata de necazul micutului. Ar mai fi si cazul altor asistenti maternali din judetul Vaslui acuzati cu o vehementa demna de o cauza mai buna ca i-au exploatat pe cei pe care ii aveau in grija, luindu-i la prasit. Din nou mi s-a parut o chestie voit exagerata. In zonele sarace din Moldova marea majoritate a parintilor isi iau propriii copii la muncile campului. Se poate spune ca, de fapt i-au tratat ca pe progeniturile lor. Evident treburile nu sunt tocmai normale si ca mai sunt multe de indreptat in cazul problemei respective. De aici insa si pana la induce o stare de isterie colectiva legata de subiectul respectiv, e o cale foarte lunga. Cu atat mai mult cu cat nu sunt prea multi cei care se inghesuie pentru a se ocupa de micutii pe care nu are cine sa-i creasca. Asa cum se intampla de obicei, exagerarile nu fac bine nimanui. De prea multe ori astfel de campanii de presa fac mai mult rau decat bine. Mai mult decat atat ele ar trebui urmate de o urmarire periodica a problemelor care apar la un moment dat. Acum se vor gasi niste vinovati pentru ca telespecatorii sa se simta razbunati. Mi-as dori insa ca, la fel cum se intampla in prea multe cazuri similare, anchetatorii de ocazie sa incerce sa monitorizeze problema respectiva cat mai mult. Pentru ca altfel, dupa ce senzationalul dispare, problemele vor ramane aceleasi, doar subiectele, multe, care ne dor se vor schimba, din cand in cand.