Scrutinul parlamentar de maine din Republica Moldova este, deopotriva, un indiciu si un test al democratiei. Indiciu, pentru ca rezultatul e mai imprevizibil ca oricand pana acum in tanara republica de dincolo de Prut. Test, pentru ca desfasurarea corecta a alegerilor - care vor fi monitorizate masiv de observatori internationali - va intari cursul spre democratie, mult prea sinuos pana acum in istoria independenta a fostului teritoriu din componenta URSS. Competitia, a carei miza este si alegerea de catre viitorul parlament a sefului statului, este cu final deschis pana in ultimul moment. Presedintele Vladimir Voronin, candidatul Partidului Comunistilor, isi va apara mandatul in confruntarea cu Blocul Moldova Democrata, o formatiune ad-hoc cu alcatuire eteroclita ca orientare politica, si cu Partidul Popular Crestin Democrat al lui Iurie Rosca. Ultimele sondaje dadeau avantaj actualului presedinte, dar optimistii in schimbare mizeaza pe un trend al revolutiei portocalii, care a spulberat de la putere, prin alegeri, regimurile conservatoare din Georgia si Ucraina.
Numai ca, la Chisinau, portocaliul este vazut in fel si chip. Culoarea, ca atare, si-a asumat-o ca semn al bataliei electorale si, eventual, al mitingurilor ce vor urma partidul lui Iurie Rosca. Moldova Democrata ar putea bate in portocaliu doar daca s-ar referi la intentia sa de a opera o schimbare a politicii actualului - inca - presedinte. Iar acesta a intreprins, si el, o actiune externa de patrundere in frontul portocaliu, intalnindu-se la Kiev cu Viktor Iuscenko, iar la Chisinau cu Mihail Saakasvili, ambii lideri portocalii.
Dar cum revolutia portocalie in fostele republici sovietice are in intentiile sale si o deplasare de orientare dinspre Moscova, ca pana acum, catre Uniunea Europeana (si chiar NATO ori SUA), apele sunt mai greu de despartit.
Presedintele Voronin a incurcat analizele comode care il catalogau, traditional, drept “omul Moscovei“, respingand ferm “varianta Kozak“ a Kremlinului de scindare, practic, a Republicii Moldova, dupa ce, anterior, Serafim Urechean si Dumitru Braghis, liderii Blocului Moldova Democrata, solicitasera -si obtinusera - sprijin deschis la Moscova pentru alegerile de maine. De aici, o situatie paradoxala care l-a facut pe analistul Vladimir Socor de la “Wall Street Journal“ sa-si schimbe la 180 de grade aprecierea asupra lui Voronin. El constata acum: “Echipa presedintelui Voronin si Partidul Popular Crestin Democrat, cu toate contradictiile electorale dintre ele, au demonstrat in mod practic ca se preocupa de interesele de stat ale Republicii Moldova si ca sunt capabile sa apere aceste interese: independenta si europenizarea“.
Paradoxala si nu prea, aceasta alaturare. Sa nu uitam ca Rosca s-a mai aliat o data cu partidul lui Voronin, la un vot in parlament care a dus la alegeri anticipate. Iar in blocul de centru sunt cateva formatiuni politice gata sa treaca oricand, dupa alegeri, de partea lui Voronin. De aceea, cat de “portocalii“ vor fi rezultatele alegerilor de maine, ramane de vazut.