Autoritatile si politicienii au reusit sa transforme si colecta publica pentru sinistrati intr-un soi de circ si sa se certe pe seama intregii campanii. Aproape ca nici nu mai are rost sa discutam despre cine are dreptate, daca trebuie facut un singur convoi, doua sau 17, pentru ca oricum impresia lasata este una jalnica si elocventa pentru asa-zisa colaborare dintre cele mai importante institutii ale Botosaniului. Daca nici macar atunci cind se incearca sa se ajute niste napastuiti cei care ne conduc nu sint in stare sa se puna de acord si sa nu improaste cu noroi, atunci e clar ca nu trebuie sa ne mai punem sperante in cine stie ce realizari ale liderilor din administratie sau parlamentarilor. Cum sa functioneze acel "Parlament de Botosani " cu oameni proveniti de la cinci partide si sa sustina interesele judetului pe la Guvern si ministere cind ei nu reusesc sa se puna de acord nici cind vine vorba de strins ajutoare pentru sinistrati?
Inscriptionarea TIR-urilor cu denumirea unor partide sau institutii, asa cum s-a intimplat la Botosani, este o forma de publicitate desantata si de condamnat. Sa te foloseste de drama unor oameni, de o criza nationala, pentru a-ti imbunatati imaginea este un lucru regretabil si vine sa demonstreze ca, in realitate, cei care au initiat campania s-au gindit in primul rind la reclama pe care si-o pot face si nu la drama oamenilor. Este o practica intretinuta ani la rind de fostul partid de guvernamint, care dadea copiilor cadouri de sarbatori in pungi cu sigla partidului. Dupa ce mincau ciocolata sigur ca minorii se trezeau exclamind: "Ce bun ii nenea asta de la partid! Abia astept sa devin major ca sa-l votez! "
O mostra de solidaritate adevarata am avut chiar la mijlocul acestei saptamini. Un tinar de 27 de ani, prea sarac pentru aceste timpuri, se chinuia de zece zile sa isi inmorminteze mama si la sumedenia de institutii care se ocupa de ajutorarea saracilor, a avut parte numai de usi trintite in nas. Nu l-a ajutat nici un partid, institutie si nici un politician. Nu exista nici un TIR pe care sa isi poata scrie numele, ci doar o caruta. Tinarul a fost ajutat pina la urma tot de niste oameni amariti din Parcul Tineretului. Nu au cerut sa le fie trecut numele pe undeva si nici nu s-au certat de la modul in care trebuie strinse alimentele si sumele de bani. Pe ei chiar ii interesa drama omului.