Ziarul Financiar informeaza: Ce va fi in 2017: salariile mici vor creste accelerat, s-ar putea sa vedem un nou producator auto care sa vrea sa faca masini in Romania, cine va oferi angajati va lua noi investitii, polarizarea economiei se va accentua, vor fi cautati pensionari pentru a fi angajati (Autor: CRISTIAN HOSTIUC)
Anul 2016 a fost un an destul de bun, dar care a accentuat extremele economice: companiile mici au ramas mici, iar companiile mari au devenit si mai mari. Principalele 10 zone economice din Romania, unde se desfasoara 70% din businessul national, au continuat sa creasca, in timp ce celelalte 32 de judete au pierdut teren in continuare. Cursul leu/euro fost destul de stabil, in timp ce cursul dolarului a explodat, din motive externe. Credeam ca dobanzile la lei vor reincepe sa creasca, dar in schimb au scazut. 2016 a fost un an de vis pentru cei care au avut de platit credite in lei legate de indicatorul de referinta ROBOR, care a scazut sub 0,7% pe an. Cresterea economica incetineste, pe fondul scaderii trendului de crestere a consumului. Pana cand sa scada si comerciantii preturile? Toata lumea are nevoie de preturi mai mari pentru a face rost de cash, care continua sa fie principala problema in economie. Cine are lichiditati dicteaza si preturile si termenele de plata, indiferent de domeniu. Toti ceilalti nu pot face altceva decat sa astepte sa li se plateasca factura, chiar si dupa 6 luni, daca nu chiar un an.

Ce va fi in 2017

1. Salariile mici vor creste, chiar mai accelerat decat in 2016
Cresterea salariului minim pe economie anuntata de la 1 februarie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei va duce si la majorarea celorlalte salarii mici, care se situeaza putin peste salariul minim pe economie. Aceasta masura de crestere a salariului minim din care a trait economia in ultimii 4 ani va afecta in mod direct o treime din salariile din Romania, la care se adauga indirect si celelalte salarii, care acum sunt la 1.500-1.600 de lei brut. In al doilea rand, lipsa de personal, mai ales pentru proiectele care nu necesita operatii complexe si specializare, va pune angajatorii sa mareasca salariile pentru a-si tine oamenii si pentru a atrage altii noi. Un indicator important este nivelul din supermarketuri, unde s-a ajuns la 2.000 de lei brut, aproximativ 1.600 de lei net. Salariile mici se vor indrepta catre acest nivel si in orasele unde sunt investitii si care pana acum erau inchise din perspectiva unor alternative pentru angajati.

2. Deficitul de personal se va accentua si mai mult, iar companiile vor incepe sa angajeze pensionari sau pe cei care sunt la o varsta aproape de pensie. Cine va oferi personal va lua investitii
Pe piata fortei de munca nu prea exista alternativa, cu toate ca proiecte de investitii sunt. Companiile vor fi nevoie sa faca orice pentru a gasi oameni, inclusiv pentru a-i aduce in campul muncii pe pensionari.Pentru autoritatile locale, cine va oferi personal investitorilor, va reusi sa atraga proiecte si sa deschida locuri de munca. Infrastructura va cobori pe locul 2 ca importanta in alegerea unui proiect si a unei zone. S-ar putea sa vedem primari si sefi de consilii jude¬tene care sa se zbata mai mult pentru a gasi personal pe care sa-l ofere unor investitori.

3. Proiectele de logistica vor creste, dar in schimb vom vedea o accentuare a lipsei de chiriasi pentru cladirile de birouri
Romania trebuie sa-si dubleze spatiile de logistica de la 2,5 mil. metri patrati la 5 mil. metri patrati in doi ani. Cum-necum, aceste spatii trebuie construite pentru a acomoda fluxurile comerciale, depozitarea si necesarul de spatii industriale. Aici pur si simplu Romania va asista cum ii vin investitiile de sute de milioane de euro. Daca aveam si autostrazi, necesarul de logis-tica crestea cu inca 2-3 mil. metri patrati. Pentru un investitor, Romania pare in acest moment o tara superlinistita, comparativ cu ce se intampla in jur. Sunt grupuri mari care au pe masa discutii legate de mutarea unor centre logistice si de depozitare din Turcia in Romania, chiar si din alte tari din UE care se afla pe anumite rute de transport. Daca pe logistica cererea este mai mare decat oferta si trebuie construite spatii rapid, in schimb pe birouri situatia este la polul opus in Bucuresti. In acest moment sunt multe cladiri gata pentru a fi lucrate fara a fi umplute. Chiriasii se muta dintr-o cladire in alta, lasand intotdeauna in spate un gol unde nu exista cerere. Nu prea au venit chiriasi noi in piata, ci doar cei actuali si-au marit spatiile. Sunt prea multe cladiri de birouri in constructie care pornesc la drum fara sa aiba locatari. Investitiile straine scazute din 2009 incoace se simt din ce in ce mai mult. In tara sunt prea putine cladiri de birouri bune care sa acomodeze cererea si de aceea acolo va fi piata in urmatorii ani.

4. Investitiile in agrobusiness se vor majora
Agricultura si agrobusinessul vor atrage investitii din ce in ce mai multe pentru ca rata de rentabilitate este mult mai ridicata decat in alte domenii. Cei care opereaza in aceste sectoare vor vedea cum le creste businessul, atat in valoare, dar si in volum. Daca statul umbla si la refacerea sistemului de irigatii, vor fi si mai multi bani in acest domeniu. Mai multe companii romanesti vor incerca sa aiba fluxul integrat pentru a nu lasa pe drum bani catre alti jucatori. Ceea ce nu se poate schimba insa este faptul ca spatiile de depozitare, silozurile, apartin multi-nationalelor, care vor dicta preturile. Totusi, desi supermarketurile vor avea nevoie de produse romanesti (legea 51%), piata romaneasca inca nu are capacitatea de a satisface cererea.

5. S-ar putea sa vedem un mare producator auto care este interesat sa deschida o linie de productie de masini
De mai multe luni se discuta un proiect al producatorului auto japonez Mitsubishi de a deschide o fabrica de productie de masini in Romania. Inca nu este luata nicio decizie, dar varianta Romania este prezenta pe masa. Constructorul japonez a intrat in acest an in alianta Renault-Nissan. De asemenea, faptul ca multi furnizori ai Renault se afla in Romania pentru Dacia va cantari destul de mult. Pana la acest proiect de productie de masini, Mitsubishi va deschide o fabrica de componente. Salariile din Romania, chiar daca sunt in crestere, sunt competitive versus alte locatii precum Cehia, Slovacia, Ungaria sau Polonia. Un nou producator auto pe langa Dacia/Renault si Ford/Craiova va aduce mai multa mandrie decat business local, dar tot este ceva. In 2017 se va lua o decizie in privinta acestui proiect.

6. Polarizarea economica se va accentua si mai mult: companiile mici vor ramane mici, iar companiile mari vor deveni si mai mari, din pacate nu exista firme de mijloc
Companiile romanesti nu au forta de a tine pasul cu cresterea economica si de a castiga cota de piata in domeniile in care activeaza. Sunt foarte putine exemple de antreprenori romani care au reusit sa devina mai mari in anii de criza. Din 600.000 de companii inregistrate in Romania, numai 1.877 au peste 250 de angajati. Dramatic este ca aceste companii realizeaza jumatate din cifra de afaceri totala la nivelul intregii economii, de 1.200 mld. lei. In Romania sunt 600.000 de companii care au intre 0 si 9 angajati. Intrebarea pentru urmatorii 20 de ani este cum poate Romania sa acopere acest gol imens din mijloc. Noile generatii nu prea vor sa devina antreprenori pentru ca salariul din multinationale este suficient pentru a avea o viata rezonabila cu city break-uri, cu masina, cu sala si cu spatii de birouri de clasa A. Cei care renunta la un job bun o fac pentru a infiinta firme mici, care sa faca prajituri, flori, gemuri etc. Nimeni nu aspira la industrii sau produse si servicii mai complicate. Romania s-a epuizat prea repede, fiind prizoniera unui sistem economic sud-american.

7. Inflatia, dobanzile si cursul vor creste; consumul si cresterea economica vor incetini
Ceea ce s-a amanat in 2016 ramane subiect de discutie pentru 2017, cu toata reducerea de TVA de la 20 la 19%, dorinta comerciantilor este de a pastra preturile, nu de a le reduce. Toti au nevoie de cash si de preturi mai mari. Romania isi epuizeaza treptat munitia fiscala, iar de munitia monetara nici nu se pune problema. Pe piata interbancara, ROBOR-ul a crescut de la 0,7% la 0,9%, iar toata lumea se asteeapta ca in acest an sa ajunga la cel putin 1%. Inca nu se stie cum va reactiona BNR daca inflatia va ajunge la 2%, mai ales ca preturile la carburanti vor creste odata cu majorarea pretului barilului si a dolarului. Probabil ca va astepta ca dobanzile interbancare sa urce spre rata de politica monetara de 1,75% inainte sa ia vreo decizie. BNR se va uita si cu un ochi la guvern pentru a nu se trezi cu un val de critici pentru ca majoreaza dobanzile. Cursul valutar leu/euro va ramane stabil, plus minus 1-2%, dar se va consolida peste 4,5 lei pentru un euro. BNR are suficiente rezerve valutare, chiar mai mari decat ar trebui, dar nu cred ca va accepta un curs sub 4,45 lei pentru un euro, mai ales ca trebuie sa lase putin mai multi bani exportatorilor. Cresterile de salarii vor sustine in continuare consumul, principalul motor de crestere a economiei, dar ritmul va fi mult mai redus decat in 2016, cand aveam rate de crestere si de 20%. Nu poti sa bei mai multa Coca-Cola, dar poti sa platesti un pret usor mai mare?

8. Investitiile statului vor continua sa stagneze din motive de lipsa de bani si de capacitate administrativa de a derula proiecte; guvernul va avea nevoie de bani pentru a plati promisiuni electorale si nu vor mai ramane pentru investitii
Odata cu trecerea anilor, statul isi pierde capacitatea umana si administrativa de a derula proiectele de investitii, iar acest lucru se vede. Guvernul Dragnea/Grindeanu promite multe, in special majorari salariale si scaderi de taxe. Nu sunt bani pentru toate, iar acest lucru se va vedea chiar din trimestrul 1. Pentru a se incadra in deficitul bugetar, Ministerul de Finante va jongla, ca in toti anii din investitii. Solutiile anuntate de liderul PSD, Liviu Dragnea, de in-fiintare a unui fond suveran si a unor companii de proiect care sa realizeze autostrazile, spitalele si proiectele de irigatii nu pot fi implementate peste noapte. Intre timp, totul se va regla din buget: platim pensiile si salariile promise din investitii. Este si asta o forma de investitie.

9. Vor veni mai multe companii private pe bursa; iar istoric, un guvern PSD va dori sa listeze companii de stat
Seceta bursiera din 2015-2016 s-ar putea sa ia sfarsit in 2017. Liviu Dragnea a promis listarea Hidroelectrica la bursa, cea mai valoroasa companie din Romania in acest moment. Este cel mai usor lucru de facut, mai ales ca exista cerere si bani disponibili. Ca sa marcheze un succes, guvernul Grindeanu se va concentra pe aceasta listare. De asemenea, exista mai multe companii private care s-ar putea sa vina la bursa, in special RCS&RDS. Operatiunea de listare reusita de MedLife in decembrie a deschis cateva usi. Antreprenorii romani care vor intelege ca trebuie sa-si cash-uiasca o parte din companie pentru a pune bani deoparte si a nu fi loviti in eventualitatea aparitiei unei alte crize vor avea de castigat. Chiar daca finantarea bancara este mai ieftina, o listare si vanzarea unei bucati din companie iti permite o liniste. Listarea RCS, daca se va realiza va aduce buzz pentru bursa de la Bucuresti, care din pacate a devenit pensionara si rentiera, traind din dividendele mari date de companiile de stat.

10. Fuziuni si achizitii mai multe, cu valori mai mari
Vanzarea Profi pentru 533 mil. euro si listarea MedLife la bursa la o capitalizare de aproape 120 mil. euro sunt puncte pozitive in dreptul Romaniei. In retail s-ar putea sa vedem si alte tranzactii cu sume mari, care sa permita consolidarea pietei si intarirea jucatorulor care vor sa ramana in Romania. In sectorul bancar s-ar putea sa vedem cel putin doua preluari, in sectorul materialelor de constructii intrarea unor jucatori strategici, pe piata de cladiri de birouri intrarea fie a unor antreprenori romani, fie a unor fonduri de pensii care vor sa traiasca din chirii. Exista interes pentru Romania din partea unor fonduri de investitii care nu stiau pana acum unde este Bucurestiul, dar din pacate dimensiunea companiilor locale este foarte redusa. In schimb, anumite decizii externe ar putea permite tranzactii intre filialele lor locale, in special in domeniul telecom.