La sediul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, a avut loc sustinerea tezei de doctorat a jurnalistului Octavian Stireanu.
Intitulata "Puterea din afara puterii lor. Forta si vulnerabilitatea mass media", teza de doctorat a lui Octavian Stireanu a fost realizata sub indrumarea acad. Mircea Malita, iar referate privind calitatea si adecvarea continutului au sustinut prof. univ. Vasile Puscas, prof. Mihail E. Ionescu si conf. univ. dr. Marian Petcu.
Cei mentionati au remarcat calitatea deosebita a tezei si adecvarea tematicii la fenomenele contemporane, recomandand adnotarea sa cu punctaj maxim.
Dupa o scurta deliberare a Comisiei conduse de prof. univ.Iordan Barbulescu, Decanul Departamentului de Relatii Internationale de la SNSPA, lucrarea lui Octavian Stireanu a fost declarata admisa, autorul devenind doctor in studii politice, specializarea Relatii Internationale.
Va prezentam unul dintre capitolele lucrarii intitulat "Studiu de caz privind reglementarea mass mediei. O victorie antologica: Esecul legii privind dreptul la replica":
In etica jurnalistica, o cerinta obligatorie este existenta posibilitatii de a se corecta minimal chiar incalcarea acestei etici, mijlocul cel mai des uzitat in presa democratica fiind dreptul la replica.
Un episod semnificativ pentru alergia presei la orice fel de reglementare care ar proveni din exteriorul breslei l-au reprezentat reactiile fulminante provocate de un proiect de Lege privind dreptul la rectificare si dreptul la replica fata de materialele publicate in presa - initiativa pe care un deputat, pe atunci ministru al Apararii, a depus-o la Camera Deputatilor la sfarsitul lunii noiembrie 2001.
Pornind de la observatia ca "importanta protejarii dreptului la replica este incontestabila si necontestata", initiatorul preciza, in "Expunerea de motive" la proiectul sau legislativ, ca, sub acest aspect, "domeniul mijloacelor audiovizuale este reglementat distinct fata de cel al presei scrise", ale carui "lacune in plan legislativ sunt evidente".
In sustinerea demersului sau, parlamentarul enumera cateva importante reglementari internationale referitoare la tema si in contextul carora initiativa legislativa respectiva s-ar fi integrat in mod coerent si aplicat.
In "Expunerea de motive" la proiectul de lege, autorul enunta si principiile de baza ale reglementarii pe care o propune, si anume:
" a) protejarea onoarei si reputatiei persoanei, a vietii particulare a acesteia, precum si a dreptului la propria imagine;
b) asigurarea informarii corecte a opiniei publice de catre mijloacele de informare in masa;
c) exercitarea dreptului la replica in limita referirii strict la starile de fapt sau de drept contestate ".
In aprecierea initiatorului, propunerea legislativa era de natura "sa asigure o protectie eficace a dreptidui la replica si la rectificare in cazul difuzarii unor neadevaruri‘ (s.n.).
Initiatorul estima ca, prin adoptarea respectivei legi, se va crea efectul impunerii "unei atitudini generale caracterizate de responsabilitate in sectorul presei", o asemenea atitudine rezultand si din principiul enuntat in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale (art.lO, pct.2), conform caruia libertatea de exprimare comporta indatoriri si responsabilitati.
Proiectul de lege si-a urmat calea procedurala, fiind adoptat, mai intai, in Camera Deputatilor, la data de 9 aprilie 2002, dupa care a fost trimis la Comisia pentru Cultura, Culte, Arta si Mijloace de Informare in Masa a Senatului, care adopta un raport favorabil cu majoritate de voturi. in Raportul Comisiei279, ce avea sa fie prezentat plenului, se arata ca " majoritatea senatorilor au fost de acord cu faptul ca aceasta initiativa este binevenita" intrucat se stabilesc norme si reglementari care "vin in sprijinul dreptului fundamental al cetateanului de a raspunde in timp util si in conditii similare oricaror informatii neadevarate, publicate in presa, de natura sa-i lezeze imaginea ".
In raportul favorabil al Comisiei este citat si faptul ca reprezentantii presei prezenti la sedinta respectiva (dnii Ion Cristoiu si Sorin Rosea Stanescu, reprezentantul Clubului Roman de Presa in cadrul dezbaterilor) au sustinut ca "este necesara o astfel de reglementare care, pe langa faptul ca va limita atacurile prin presa, va incuraja si va stabili standarde de profesionalism mai ridicate ".
Toate procedurile parlamentare fiind indeplinite, plenul Senatului adopta, in sedinta din 6 iunie 2002, Legea privind dreptul la rectificare si dreptul la replica fata de materialele publicate in presa, al carei text final era foarte putin diferit de cel propus de initiator.
Adoptarea de catre Senat a legii incheia, practic, procesul de legiferare, astfel incat legea urma sa treaca printr-o procedura de mediere cu forma adoptata de Camera Deputatilor si, apoi, sa fie doar promulgata de Presedintele Romaniei.
Alertat de cele petrecute in Parlament la 6 iunie 2002, Clubul Roman de Presa - una dintre organizatiile neguvernamentale cele mai vocale, la vremea respectiva - reactioneaza puternic si solicita de urgenta o intrevedere cu presedintele tarii in scopul de a-1 determina sa nu promulge respectiva lege.
Intalnirea respectiva este acceptata de presedinte, fiind stabilita pentru data de 10 iunie 2002 (intr-o zi de luni).
Atmosfera din jurul subiectului devine, insa, si mai tensionata dupa ce, in chiar seara de 6 iunie, ziua in care Senatul daduse vot favorabil legii, presedintele Romaniei afirma, intr-o emisiune pe postul public de televiziune, ca respectiva reglementare " este o lege buna ".
Presa, indeosebi cea afiliata la Clubul Roman de Presa, ia foc. Tonul il da ziarul "Adevarul", al carui director din acea vreme era, totodata, si presedintele Clubului Roman de Presa. In editia din 8 iunie 2002 (din sambata ce a urmat zilei de joi, in care fusese dat votul din Senat), "Adevarul" publica un comunicat al Clubului Roman de Presa: sub titlul "Proteste ferme impotriva legii ticaloase a lui Mircea Pascu ", in care se arata, intre altele, ca "proiectul de lege este aberant si urmareste sufocarea presei, prin incitarea la replici inclusiv pentru opiniile exprimate de ziaristi, combinata, in paralel, cu procese penale in aceeasi cauza. CRP considera ca, prin acceptarea unor asemenea idei si propuneri legislative, actuala Putere devine partasa la un act de sorginte totalitara, vizand sugrumarea libertatii de expresie".
Comunicatul Clubului Roman de Presa mai aminteste si alte reactii anterioare relative la acest proiect de lege, mentionand ca "Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania, FSJTR, il declara pe ministrul Pascu 'persona non grata', considerandu-l dusmanul presei" si ca, "intr-o scrisoare deschisa adresata sefului statului, Uniunea Ziaristilor Profesionisti cere presedintelui Ion Iliescu, in numele celor 2500 de gazetari din Uniune, sa nu promulge legea privind dreptul la replica".
Masinaria infernala, pusa in miscare dupa toate regulile propagandei, nu ignora nici "implicarea" in chestiune a presei din Satu-Mare, circumscriptia electorala a deputatului care initiase legea. Astfel, acelasi comunicat al CRP mentioneaza ca doua ziare satmarene "s-au raliat protestului", considerand ca "legea dreptului la replica ameninta sa devina un instrument politic, prin care partidul de guvernamant vrea sa controleze si sa manipuleze opinia publica si institutiile statului", iar initiatorul legii, nici mai mult, nici mai putin, "comite din eroare un grav atentat impotriva democratiei, a imaginii tarii, a procesului de integrare "(l).
Artileria de toate calibrele a presei se porneste inca din acea zi de sambata si continua luni, 10 iunie, in dupa-amiaza careia urma sa aiba loc, la Cotroceni, intalnirea dintre presedintele tarii si reprezentantii Clubului Roman de Presa. Titlurile aparute in acea zi de luni, pe acest subiect, in majoritatea ziarelor afiliate la CRP erau fara echivoc: "Societatea civila se lupta pentru presa" ("Realitatea romaneasca"); "Verdictul ziaristilor este unanim: Legea 'Pascu' - o lege pe placul Puterii" ("Cotidianul"); "Legiferand cu muschii" ("Libertatea"); " Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa, azi, la Cotroceni. Seful statului, fata cu 'dreptul la replica'" ("Independent"); "Legea ziaristului 'de bine'" ("Romania Libera"); " Clubul Roman de Presa va incerca sa-l convinga pe seful statului de pericolul legii lui Pascu " ("Jurnalul National"); "Agenturili cenzurate e treze" ("Gardianul"); "Balet de ursi pe scena politica " ("Gardianul").
Dupa moda zilei, jurnalistii romani isi cauta cu grabire si aliati importanti in strainatate, pe care, desigur, ii si gasesc: "Deputatii germani critica legea Pascu", titreaza "Adevarul" de luni, 10 iunie, o corespondenta trimisa din Berlin chiar cu o zi inainte (chiar daca era duminica si in capitala Germaniei nu prea erau parlamentari la lucru). Nici "Evenimentul zilei" nu ramane mai prejos, publicand, tot in aceeasi zi de luni, o corespondenta tot din Berlin, sub titlul "Socialistii germani le bat obrazul omologilor romani /PSD avertizat la Berlin pentru legea Pascu ".
In hora din jurul Legii dreptului la replica nu puteau sa nu se prinda si partidele politice, dornice sa joace dupa muzica presei, sperand sa capitalizeze, cu acest prilej, oarece simpatii albe pentru zilele negre ale campaniilor electorale ce aveau sa urmeze. Astfel, presa semnala ca, post-factum, "obiectiile PD si PNLfata de dreptul la replica i-au determinat pe reprezentantii celor doua partide sa con