Vin vremuri bune pentru firmele care acorda consultanta în întocmirea documentatiei pentru obtinerea finantarilor europene. În timp ce primarii spun ca fara consultanti nu se mai poate, autoritatile centrale avertizeaza ca exista limite impuse pentru comisioanele percepute de astfel de societati.A trecut vremea când autoritatile locale vorbeau despre fondurile structurale ca despre o Fata Morgana. Prelegerile despre importanta accesarii acestor fonduri au avut efect asupra autoritatilor locale, care s-au pus deja pe cautat consultanti pentru întocmirea documentatiei în vederea obtinerii de finantare. Masurile prevazute în Programul National pentru Dezvoltare Rurala au facut primarii sa viseze la sate europene, cu infrastructura moderna si parcuri. Dar mai e mult pâna departe. Daca în cazul fondurilor de preaderare primarii care s-au zbatut sa obtina bani s-au putut descurca si fara a apela la serviciile unei firme de consultanta, edilii sunt de parere ca, potrivit noilor cerinte, sa fii propriul tau consultant este practic imposibil. „Pâna acum consultantul am fost eu. Nu am angajat firme de-astea din motive financiare, pentru ca la toti la care m-am dus îmi spuneau: te costa atât. De unde bani? Daca nu stiam ceva, puneam întrebari la consiliul judetean, ca doar nimeni nu e nascut învatat. Acum nu se mai poate singur. E foarte greu si intervin multe schimbari când întocmesti o cerere de finantare. O firma de consultanta stie tot despre asta si nu te mai doare capul“, a spus primarul din Vârvoru de Jos, Nicu Tabacu.  Procente în functie de complexitatea proiectului Alti edili sustin ca un consultant este necesar în cazul unui proiect de anvergura, chiar daca programul accesat nu considera eligibile cheltuielile aferente alcatuirii documentatiei si autoritatile locale trebuie sa scoata banii din buget. „Am apelat la astfel de firme pentru trei proiecte pe care le-am finalizat pentru ca trebuie sa te pricepi la lucrurile astea. Nu mi se pare ca ar cere foarte multi bani. Am dat între 15 si 30 de milioane de lei vechi. În prezent, mie mi se pare ca nimeni nu se mai poate descurca fara o firma de acest fel, la cât este de stufoasa documentatia. Poate sunt doua sau cinci primarii care au norocul sa aiba oameni calificati în acest domeniu si daca te apuci acum sa înveti, pierzi trenul deoarece cer bani altii care stiu despre ce e vorba“, a spus Adrian Popa, edilul-sef din Secu. Consultanta, eligibila, dar cu masura Autoritatile locale trebuie sa stea însa linistite. Ca si în cazul SAPARD, consultanta reprezinta o cheltuiala decontata prin PNDR. Oficialii avertizeaza însa potentialii beneficiari ai finantarilor ca exista limite pentru comisioanele acordate firmelor care practica consultanta atât financiara, cât si tehnica. „APDRP a primit semnale din tara potrivit carora anumite firme de consultanta deja practica comisioane de 10-15% din valoarea totala a proiectului, lucru inacceptabil si care nu tine cont de realitatea prestatiei si de rezonabilitatea preturilor. Astfel de tarife sunt mult prea mari fata de valoarea reala a întocmirii unui proiect“, se arata într-un comunicat emis joi de Agentia Nationala de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Reprezentantii agentiei în Dolj au explicat ca fisele tehnice ale masurilor programului prevad faptul ca pentru consultanta se pot cheltui din fonduri nerambursabile maximum 10% în cazul proiectelor care prevad constructii si 5% în cazul proiectelor de achizitie. „Noi nu am facut recomandari în privinta firmelor de consultanta. Exista pe site-ul agentiei noastre lista firmelor care au facut mai mult de un proiect pe SAPARD. Pe SAPARD, cheltuiala maxima admisa a fost de 12%, însa acum a fost redusa la 10% pentru proiectele care prevad constructii si 5% în cazul celorlalte“, a precizat Stefan Vinareanu, director adjunct în cadrul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.  Unii consultanti speculeaza nestiinta primarilor Consultantii sunt însa de parere ca procentele impuse vor fi respectate dupa o echilibrare a pietei si dupa ce va exista o concurenta între astfel de firme. Cristi Stanciu, consultant si profesor în cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor din Banie, crede însa ca un motiv pentru situatia reclamata de autoritatile centrale ar putea fi faptul ca firmele de consultanta speculeaza lipsa de informatii cu privire la fondurile structurale. „Eu cred ca se vor respecta procentele impuse. Depinde de cât de mare e concurenta în privinta acestor firme. Este posibil ca lipsa informatiilor cu privire la fondurile structurale sa fi determinat unele din firmele de consultanta sa spuna potentialilor clienti: alegeti-ne pe noi, veti fi primii, dar trebuie sa platiti atât. Când se va vedea ca fondurile sunt puternice, cred ca situatia se va echilibra“, a precizat Cristi Stanciu.