Numeroase lucrari din secolele trecute au cuprins informatii neobisnuite despre practicile sexuale ale stramosilor nostri.
In timp ce de multe ori Biserica incerca sa minimalizeze rolul relatiilor sexuale in viata oamenilor si recomanda pedepse drastice pentru adulter si desfranare, sfaturile laice” despre sex, cum sunt cele din lucrarea Scoala lui Venus, faceau furori in secolele trecute.
Scoala lui Venus - deliciul doamnelor s-a numarat printre lucrarile de senzatie ale secolelor trecute care ofereau sfaturi despre viata sexuala. Cartea a fost publicata in anul 1680, de autorul Samuel Pepys, la Londra, dupa manuscrisul unui autor francez anonim.
In cele aproape 200 de pagini a fost redat un dialog dintre o tanara dornica sa fie initiata in tainele amorului si verisorul ei, cel care ii releva, misterul placerilor sexuale. Unul dintre sfaturile oferite in manualul de sex al secolului al XVII-lea era cel ca amantul sa-si complimenteze iubitul, insa, in acelasi timp, sa treaca la actiune. Daca tacerea ei in fata iubirii declarate continua si ea isi priveste iubitul cu ochii stinsi, el trebuie sa prinda curaj si sa o arunce pe spate, sa ii traga de pe ea haina si bluza, sa ii dea jos pantalonii, sa ii deschida picioarele si sa se arunce peste ea cu dorinta si placere, scria autorul cartii Scoala lui Venus - deliciul doamnelor. Un alt sfat dat in ghidul erotic era legat de puterea sarutului frantuzesc.
Sarutul cu limba provoaca placere. El inseala simturile si mintea si imita actul sexual. Acest sarut face ca inima si sufletul sa expire prin gurile noastre si il face pe iubit sa creada acelasi lucru despre sex. Limbile se rasucesc in gura celuilalt ca si cum ar face dragoste, se arata in carte. Manualul de sex le invata pe femei despre cum sa isi foloseasca mainile pentru a le provoca placere iubitilor lor si le recomanda utilizarea a cat mai mult lubrifiant, caci altfel ii vor chinui pe amanti, scria autorul.


Cum putea fi multumit un barbat


Una dintre metodele de contraceptie prezentata in carte era folosirea vezicii de porc, precursoare a prezervativelor.
In alte lucrari din aceeasi perioada, ungerea organului sexual masculin cu catran era indicata ca metoda contraceptiva. Celor care nu aveau la dispozitie vezica de porc le era recomandata o metoda contraceptiva naturala, care se rezuma la atingerile in zonele intime ale femeii, dar evitarea contactului sexual. Folosirea cuvintelor murdare in timpul actului sexual era mai putin recomandata, in ghidul erotic, iar iubitii trebuiau sa fie atenti sa nu isi jigneasca partenerii. Cea mai mare placere era oferita iubitului, potrivit sfaturilor din carte, era in momentul cand barbatul este asezat pe spate, iar femeia deasupra lui.
Barbatul este mai multumit atunci pentru ca femeia este generoasa in a lua munca si durerile asupra ei, altfel ele ar fi cazut in sarcina lui, afirma autorul manualului erotic din secolul al XVII-lea. Ponturile medievale pentru o viata sexuala mai buna Dupa ce faceau sex pentru prima data, barbatul ii oferea un cadou de dimineata miresei sale, pentru a compensa pierderea virginitatii acesteia, arata marturiile despre viata intima in secolele trecute.
In Evul Mediu se mai credea ca marimea labei picioarelor oferea indicii asupra marimii penisului, astfel ca exista o moda a pantofilor lungi, cu varfuri ascutite menite sa sugereze dimensiunea penisului purtatorului. Afrodisiacele erau de asemenea cunoscute si intrebuinrate, ca fiind amestecuri din plante, dar si din substante de provenienta animala, menite sa genereze caldura si dorinta corpului. Printre produsele cu efect afrodisiac se aflau piperul, semintele de mustar, anasonul si scortisoara, dar si anumite parti ale organelor genitale ale animalelor erau considerate afrodisiace.

Relatii sexuale riscante

Pentru cei care luau in serios moralitatea crestina, celibatul era modul ideal de viata in secolele trecute, iar sexul un lucru de trecut cu vederea, fiind considerat necesar doar ca parte a casatoriei. Placerile carnale erau considerate pacate, iar relatiile sexuale inainte de casatorie si cele din afara ei erau riscante. Preotii trebuiau sa ii raporteze pe desfranati si pe cei care comiteau adulter, potrivit unor marturii istorice.
In unele cazuri, astfel de relatii puteau aduce condamnari la moarte. Dar nu numai Biserica dezaproba adulterul si desfranarea, ci si nobilimea, boierii vrand sa se asigure ca pruncii lor nu sunt procreati cu alti barbati. In comunitatile rurale atitudinea fata de relatiile extra-conjugale era mai relaxata, preotii fiind cei care incercau sa ii forteze pe pacatosi sa se casatoreasca. Si in pravilele romanilor, din secolul al XVII-lea, erau oferite indicatii despre viata intima, crestineasca. Se cade tot crestinului, muierii si barbatului, doua paturi sa aiba de asternutul lor si de ei si sa se culce duminica si intr-alte zile sfinte si la praznice domnesti si in saptamani mari, iara nu sa se tavaleasca de-a pururiea ca porcii intr-un tina, informau autorii volumului Medicina si Farmacia in trecutul romanesc. Potrivit regulilor impuse de catre biserica, in secolele trecute un cuplu trebuia sa se abtina de la a intretine relatii sexuale timp de 40 de zile inainte de Pasti, Craciun, in zilele de miercuri, vineri si in noptile de duminica, precum si la primele semne ale graviditatii femeii si in timpul menstuatiei acesteia.

Cea mai indicata pozitie


Pozitia misionarului era considerata cea mai naturala forma de a face sex, in timp ce alte moduri de a intretine relatii sexuale erau privite ca pacate. Cei care foloseau pozitii sexuale deviante si care se dadeau la perversiuni sexuale puteau fi condamnati la mutilare, la inchisoare si chiar la moarte, potrivit unor marturii istorice. Homosexualitatea era considerata un act impotriva naturii, iar sodomia era pedepsita cu moartea, care implica mutilare, adrere pe rug, spanzurare, inchiderea intr-o cusca atarnata la inaltime pana cand condamnatul murea de foame si sete.