Christian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, a reusit sa aiba o binemeritata vacanta dupa trei ani si jumatate de munca. S-a intors recent dintr-o calatorie in Italia, Austria, Elvetia si Budapesta. Nu s-a casatorit inca si reuseste sa impace viata de politist cu cea personala.
A fost de doua ori la un pas de moarte pana acum.

- Ce inseamna sa fii politist in Romania?
- O provocare in sens proactiv. Societatea romaneasca este intr-o continua dinamica, politia ca parte a societatii este si ea in aceeasi transformare. Daca discutam la sfarsitul anilor 1989 de militie, dupa 1990 politia si-a schimbat nu numai uniforma, ci si modul de lucru. La momentul acesta Politia Capitalei este compatibila ca performante cu orice politie din Europa, ba mai mult decat atat, noi reusim sa tinem sub control criminalitatea chiar mai bine decat colegii nostri din alte mari capitale europene. Si asta nu o spun numai eu, ci si sefii de politie din acele capitale. Apoi, a fi politist inseamna multa pasiune. S-au implinit trei ani de cand nu-mi luasem o zi de concediu sau un week-end liber. Munceam noapte de noapte.
- Iubita ta ce spunea, te intelegea?
- Iubitele, pentru ca sunt mai multe iubite sau, cel putin, in perioada asta. Vom vedea ce va fi de acum inainte. Imi faceam timp pentru iubite! Foarte multa lume ma intreba cum impac viata personala cu viata de politist. Am trecut pe primul plan politia, pentru ca functia pe care o am si atributiile pe care le am sunt de mare responsabilitate. Eu nu-mi pot permite sa gresesc pentru ca acea greseala s-ar putea repercuta si asupra colegilor mei si ar fi pacat ca eu sa le stric munca. Sunt obligat sa scot in evidenta munca acestor colegi ai mei, care, la fel ca mine, muncesc foarte mult.
- Care sunt riscurile pe care le intampina un politist in Romania?
- Vei fi surprinsa, pentru ca eu consider, dupa 20 de ani de politie, este stresul artificial, creat. E un stres profesional absolut firesc. Adica, ai lucrari cu termene, nu gasesti un infractor, trebuie sa faci o anumita audiere si lucrurile nu sunt exact asa cum prevede procedura. Trebuie sa recuperezi paguba pricinuita unui om si sa tragic la raspundere penala pe infractorul respectiv. In aceste conditii, sigur ca exista un stres. Trebuie sa stai peste program. Pe mine ma prinde si ora 5.00 dimineata la munca, dar acesta este un stres profesional pe care trebuie sa ti-l asumi. Dar exista si un stres artificial creat: lucrurile care nu merg din diverse motive subiectiv. De exemplu, din cauza unei conexiuni la internet, se arde un calculator si nu exista o piesa de schimb. Exista si o alta latura a acestui stres artificial, dar n-as vrea sa detaliez prea mult.
- Cum reusesti sa impaci viata de familie cu viata de politist?
- Eu nu sunt casatorit. Cu putin timp in urma am reusit sa amenajez o garsoniera pe care Ministerul mi-a pus-o la dispozitie dupa patru ani si jumatate. Pana de curand am avut indemnizatia de chirie. Evident ca e mult mai bine sa ai un loc al tau decat sa stai cu chirie. Din punctul acesta de vedere, sunt multumit. Era greu cand aveam indemnizatia de chirie, dar iti asumi aceste lucruri. Niciodata nu m-am plans nici de salariu, nici de alte lucruri. Multi imi spun cum pot sa-mi asum aceste lucruri.
- E mult mai bine acum banuiesc, ca ai un loc al tau, unde locuiesti.
- Sunt foarte bucuros ca am reusit sa-mi amenajez aceasta garsoniera si ca ma pot duce "la mine acasa". Este o garsoniera de interventie, in care eu locuiesc. Sunt multumit si sunt recunoscator.
- De obicei, politistii isi aleg partenere de viata tot din politie. Tu cum procedezi?
- Politistele sunt si frumoase si destepte! Si daca cineva are alta parere poate sa ma contrazica acum sau sa taca pentru totdeauna. Mai mult decat atat, politistele fac o munca speciala. Nu e usor pentru o femeie, considerate sexul frumos si sensibil, sa prinda hoti! Pentru ca asta se repercuteaza si asupra personalitatii. In conditiile astea, sigur ca familiile de politisti sunt familii deosebite si le e mai usor pentru ca ei se regasesc ca personalitate, sunt compatibili. Cine stie ce-mi va oferi viata la un moment dat? Poate ca ma voi insura si eu cu o politista!
- Se spunea la un moment dat ca ai avea o iubita politista.
- Cine spunea asta? Hai sa continuam zvonul! Cunosc multe persoane din Politia Capitalei. Si care ar fi problema? Sunt un tip necasatorit, colegele mele sunt foarte frumoase si destepte si faptul ca suntem colegi nu ne impiedica sa avem o relatie de amicitie. Nu ma refer la alta de o alta natura. Poate ca am foarte multe relatii cu femeile, nu neaparat din Politia Capitalei!
- Cum vezi femeia ideala?
- Corecta, frumoasa si desteapta. Sunt cele trei calitati care iti asigura o casnicie frumoasa. Eu sunt un tip correct. Imi place ca femeia sa fie frumoasa, sa placa ochiului si sufletului meu. Sa fie frumoasa in spatiul in care traieste si sa fie desteapta.
- Ai intalnit femeia ideala?
- Am intalnit foarte multe femei frumoase, corecte si destepte. Se va spune de la sine acest lucru in momentul in care ma voi casatori. Nu am presiunea timpului, pentru ca vreau sa fac un lucru bun, ori totul ori nimic. E ca si la croitorie, masori de o suta de ori si tai o data. Nu facem balci! De-asta, atat timp cat n-am avut o locuinta, nici am avut de gand sa ma insor. Am facut foarte multe sacrificii in viata personala, dar nu puteam sa-mi permit sa sacrific si viata unei femei si a copiilor care vor veni. Intai voi pune treburile la punct, dupa care ma voi casatori. Agream ca tinerii, inainte de 1989, se casatoreau si aveau copii pana implineau 20 de ani. Eu am 40 de ani si inca nu m-am casatorit, nu am copii. Acum, sunt tineri care au masini decapotabile si eu ma gandesc ca din pasiune o sa traiesc cu sotia mea pornind de la o lingura?! Nu merg lucrurile asa!
- De cate ori ai fost la un pas de moarte pana acum?
- Imi place sa cred ca nu a fost atat de apropiata moartea. In 1994, a existat o tentativa de omor inregistrata ca atare, pentru ca era sa treaca o masina peste mine. Am sarit atunci in flori, eram in serviciu, la ora 1.30, la Turnu Severin. Alta data, am fost taiat foarte aproape de carotida.
- Puteai sa mori atunci! Te-a protejat Dumnezeu.
- Imi place sa cred ca moartea nu a fost aproape. Cel care te-a adus pe Planeta decide asupra ta. Esti ca un catel intr-un tarc. Noi nu putem parasi Planeta! Cineva spunea: "Parca ar fi o colonie penitenciara!". Si avea dreptate. Pleci dimineata de acasa, trebaluiesti si te intorci acasa. Nu poti parasi Planeta.
- Cine spunea asta?
- Sa zicem ca eu. De multe ori ceea ce gandesc se intampla sa regasesc in carti. Ideile circula.
- Cum definesti prietenia?
- Prietenia este fundamentala pentru oameni. In societatea noastra oamenii definesc prietenia prin interes. In momentul in care ai nevoie de un om sa stii ca te ajuta! Oamenii isi imagineaza ca prietenia inseamna sa-ti faci o vacanta cu cineva. Eu imi imaginez ca prietenul e alter ego-ul meu.
- Ai multi prieteni, pentru ca ai o fire atat de deschisa?
- Am prieteni in tara! Colegii mei nu se despart de mine. Am prieteni in toate orasele. In Craiova, de exemplu, sunt colegi foarte simpatici. Colegii de la Circulatie isi fac fotografii cu mine, atunci cand ne intalnim. Povestea asta nu ma schimba, adica nu sunt infatuat. In Italia, de exemplu, unde am fost de curand, un baiat s-a tinut dupa mine cateva ore, ca sa se fotografieze cu mine.
- Din calatoriiile tale, ce te-a impresionat cel mai mult?
- Cel mai mult mi-a placut Palatul Versailles.
- Te-ai intors recent dintr-o calatorie in cateva tari: Italia, Ungaria, Austria si Elvetia. Ai reusit sa-ti iei, in fine, o binemeritata vacanta dupa trei ani si jumatate de munca.
- Da, asa este. Am avut o calatorie de vis! Elvetia e foarte frumoasa, dar scumpa, Italia e foarte frumoasa si e foarte apropiata de noi, Budapesta este un oras exceptional. In Austria am fost intr-ozona muntoasa.
- Am auzit numai lucruri frumoase despre Budapesta, desi nu am ajuns inca acolo. Ce te leaga de acest oras?
- Am facut Academia Internationala a Fortelor de Politie - cursuri de lidership organizate prin intermediul Ambasadei SUA la Bucuresti. La Budapesta exista o piata foarte frumoasa, unde am mancat jumari cu sare si am baut un pahar de 900 de ml cu suc de portocale.
- Nu esti fitos. Mananci jumari! Chiar iti plac jumarile?
- Da, foarte mult. Bunicul meu, Nicolae Buzgure, a fost macelar. A murit in 1984. Bunica mea, Eugenia Chiritoiu (numele ei de fata), traieste. Am numai amintiri frumoase legate de bunicii mei. Ei m-au format! Au fost o familie puternica la Turnu Severin. Aveam oameni care ne ajutau la treburile casnice. Cand m-am nascut eu, bunicul meu era pensionar, ramasese fara un picior intr-un accident de munca. Felul de a fi al bunicilor mei mi-a oferit o educatie extraordinara. Am crescut cu doua bone. Imi amintesc ca pe una dintre ele o chema Sia si era nemtoaica. Ma tinea intr-un cos!
- Cu toate ca esti politist, ai o fire artistica. Ce iti amintesti legat de copilaria ta?
- Am facut Scoala de Muzica si Arte Plastice - vioara si pian. La 13 ani am luat decizia de a renunta la scoala asta si m-am indreptat catre sport: culturism. In clasa a IX-a m-am legitimat la Clubul Scolar din Turnu Severin - atletism la 100 de metri. Si peste doi - trei ani m-am dus la facultate. Constitutia mea atletica s-a format atunci. Mergeam la mare, am crescut la granita cu sarbii. Mancam produse de calitate. Mancarea era sanatoasa atunci, in Romania.
- Ce planuri ai pentru vara asta? Vei pleca undeva?
- Da, voi pleca impreuna cu parintii mei in Turcia, la Kusadasi. Turcii sunt oameni liberi. Turcia este extraordinara. Acolo sunt vestigii mai importante decat la Roma. La Kusadasi este un hotel foarte tare unde ma duc de obicei. Sunt foarte cunoscut in bazarul din Kusadasi.