Mii de administratori de firme si patroni care au retinut din salariile angajatilor contributiile la pensii, somaj si sanatate, dar nu au platit un sfant catre stat se aleg anual cu dosare penale. Culmea este ca, desi Legea evaziunii considera fapta drept infractiune, GdS a descoperit ca nici un intreprinzator din Dolj nu a fost condamnat pana acum la inchisoare pentru o astfel de fapta. Multi nici macar nu sunt trimisi in judecata, ci platesc doar o amenda. Practica aceasta a devenit un fenomen in Dolj.
In fiecare an, mii de administratori de firme, actionari sau asociati se aleg cu dosare penale pentru sumele de bani pe care le retin salariatilor pe statele de plata drept stopaj la sursa, dar nu le vireaza la termen catre bugetul consolidat al statului. Legea evaziunii considera fapta drept infractiune, care s-ar pedepsi cu inchisoare de la unu la trei ani. Numai intr-un singur trimestru din anul 2011, Fiscul doljean a sesizat organele de cercetare penala peste 3.000 de cazuri, iar sumele retinute angajatilor si neplatite la stat au ajuns la cifre uriase. "Noi am formulat numai pentru trimestrul al doilea al anului 2011 in jur de 2.900 de plangeri penale numai pe Craiova, plus altele din judet, ajungand la peste 3.000 de cazuri pentru stopaj la sursa neachitat la termen catre Finante. Suma totala numai in aceste dosare este de 31 de milioane de lei", a declarat recent directorul executiv adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu. Poate fi vorba de faptul ca taxele si contributiile pentru un singur angajat reprezinta cam jumatate din salariul acestuia sau de faptul ca criza economica a secatuit resursele finaciare ale companiilor, dar un lucru este cert: in timp ce multe firme fac eforturi disperate sa plateasca la stat impozitele si contributiile pentru angajati, exista mii de societati care doar le retin banii salariatilor, dar nu ii vireaza la termen. Fiscul sustine ca aceasta practica a devenit un fenomen in Dolj, fara ca organele de cercetare penala sa condamne adevaratii vinovati. Din toate aceste cazuri, omul de rand este cel care are de pierdut. In timp ce angajatul caruia i-au fost retinuti banii pentru contributia la sanatate, de exemplu, este umilit din cauza patronului care nu i-a platit obligatiile oprite din salariu. El merge la medic si atunci i se cere adeverinta de salariat, dar i se solicita si ultimul ordin de plata cu care s-au achitat la zi banii catre Sanatate. Fara aceasta dovada, omul nu are dreptul la asistenta medicala si nu din vina lui.
Legile se bat cap in cap

Specific in Romania, cei care nu respecta legea fiscala privind retinerea si virarea sumelor ce reprezinta stopaj la sursa au cale libera sa li se aplice legea favorabila lor. GdS va arata cum aceeasi fapta este tratata diferentiat de doua acte normative. In timp ce o lege o catalogheaza drept infractiune, un alt act normativ considera fapta doar contraventie, printr-un artificiu lingvistic. Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale prevede clar, la articolul 6, ca sumele oprite ca stopaj la sursa, dar care nu sunt virate la stat la timp reprezinta infractiune: "Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la trei ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa". Pe de alta parte, introducerea sintagmei "sau cu amenda" lasa loc pentru aplicarea amenzilor in locul condamnarilor.
In acelasi timp, Codul de procedura fiscala, respectiv OG nr. 92/2003 cu modificarile si completarile ulterioare incadreaza fapta la capitolul contraventii, dar numai daca acea fapta nu este catalogata drept infractiune. La art. 219, actul normativ amintit precizeaza care sunt faptele care sunt de natura infractiunilor, printre care si "p) retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni".

Organele de cercetare: "Nu exista practica judiciara"

Dar atat politistii, cat si procurorii se plang de faptul ca in asemenea cazuri este greu de dovedit ca fapta a fost comisa "cu intentie". Iata cum scapa de pedeapsa mii de angajatori care isi lasa angajatii neasigurati, desi le retin din salarii banii cuveniti statului, dar nu ii vireaza la buget. De la Fisc, dosarul ajunge la politie si de acolo la Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova. Politistii instrumenteaza cazurile sub supravegherea unui procuror, iar intr-un final, Parchetul da solutia. Seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Dolj, comisar-sef Leonard Bandoi, a declarat, pentru GdS, ca nu este o practica judiciara in Romania sa fie condamnati patronii (administratorii sau asociatii) pentru stopaj la sursa neplatit la termen. Nici macar nu sunt trimisi in judecata reprezentantii societatilor comerciale, ci ei primesc o amenda contraventionala, proportionala cu sumele de plata catre stat. "Am luat legatura cu colegii nostri din alte judete. Nu exista practica judiciara in tara pentru asa ceva, adica pentru condamnare pentru stopaj la sursa. In toata tara exista doar cateva cazuri care au trecut si au fost trimise in judecata. Deci, de aceea, nu exista cazuri de condamnare. La noi, in 80% din cazuri sunt sume mici, de la societati comerciale marunte", a declarat recent Leonard Bandoi. El a mai precizat ca, desi Legea evaziunii fiscale incadreaza fapta la infractiune, "este foarte greu de demonstrat daca fapta a fost facuta sau nu cu intentie. Fiscul ar trebui sa faca mai intai un control fiscal la firmele respective, sa vada daca a fost cu intentie sau nu fapta, adica daca aveau bani sa plateasca sau nu, apoi sa trimita plangerea penala".

Parchetul: "...nu prea e evaziune"

Purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Judecatoria Craiova, Jean Uncheselu, a lasat sa se inteleaga faptul ca adevarata evaziune fiscala nu o constituie fapta de la articolul 6, ci o reprezinta cele enumerate la articolul 9 din Legea nr. 241/2005: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive etc. Asemenea infractiuni se pedepsesc cu inchisoare de la doi la opt ani. "Nici nu exista practica judiciara in sensul condamnarii pentru stopajul la sursa nevirat la stat, nici nu este chiar o evaziune in adevaratul sens al cuvantului. Este o infractiune cu un pericol abstract considerat de legiuitor, pedepsita cu inchisoare de la unu la trei ani. Dar in conditiile unei activitati economice perturbate in ultimii ani... Orice infractiune se vede daca este savarsita cu intentie, in sensul ca se verifica daca angajatorul respectiv avea resursele financiare sa plateasca aceste contributii la stat", a spus purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Judecatoria Craiova. Reprezentantul procurorilor mai spune ca, in cele mai multe cazuri, angajatorii isi platesc partial contributiile catre stat chiar in timp ce este instrumentat cazul lor, explicand astfel de ce sunt lasati in pace patronii rau-platnici catre stat.