Octavian Andronic (AmosNews): Atac la buzunarul judecatorilor

Justitia focalizeaza un interes major din partea unei societati aflate inca pe traseul sinuos al marsului spre o democratie reala. Problemele acestei "puteri" in stat s-au acutizat in cursul anului trecut, cand segmente ale institutiei s-au implicat in lupta politica, facand sa se incline balanta in favoarea uneia din parti.
Controversele au continuat si in cursul acestui an, principalele teme fiind date de disputele din interiorul CSM, de numirile procurorilor sefi, dar, mai ales, de valul de sentinte definitive si executorii din ultima perioada.
Acest ultim aspect mi se pare a fi cel mai interesant. Procese care au trenat ani la rand - uneori si pana la un deceniu - au ajuns la potou si instanta suprema a procedat la cateva condamnari spectaculoase, ale unor varfuri ale politicii si afacerilor, ce parusera pana acum a avea un soi de imunitate. Celulele de la Jilava si de pe la alte puscarii au inceput sa fie populate cu personaje cu notorietate - premieri, ministri, generali, milionari si miliardari si, nu in ultimul rand, magistrati. Tot mai convinsi de statutul lor special care le confera inamovibilitate, judecatorii au luat decizii care in urma cu vreo zece ani pareau greu sau imposibil de luat. Aceasta stare le-a adus, insa, magistratilor, nu doar respect si o oarecare popularitate (nu prea te poti astepta ca o persoana care baga oamenii la puscarie sa se bucure de prea multa simpatie), dar si un avantaj in disputa istorica cu cealalta categorie de magistrati supusi controlului ierarhic: procurorii.
Institutia Parchetului a mostenit de la Procuratura comunista nu doar oameni, ci si multe dintre metodele cu care aceasta indeplinea politica partidului. Pusi pe picior de egalitate cu judecatorii, procurorii au exercitat, multa vreme, o influenta decisiva, numeroase cauze fiind practic transate odata cu alcatuirea dosarului. Judecatorilor nu le mai ramanea decat sa pronunte sentinta ceruta de acestia.
Paradoxal, echilibrul dintre aceste doua aripi ale justitiei a devenit mai vizibil odata cu accesul la parghiile puterii a unora dintre reprezentantii de marca ai parchetului. Victor Ponta este unul dintre acestia, iar prin Guvern si Parlament se mai gasesc o gramada de fosti procurori cu influenta. Judecatorii, insa, marcheaza puncte sistematic, poate si pe baza faptului ca presiunile europene au facut ca mecanismele actului de justitie sa capete o unda de celeritate care n-a caracterizat justitia.
Un aspect major ramasese in suspensie si noile prevederi din proiectul de modificare a Constitutiei vrea sa-l acopere: raspunderea magistratilor pentru deciziile eronate. Poate ca in nici un alt domeniu urmarile unor greseli nu sunt atat de grave ca in justitie. Ne-am obisnuit insa sa ne resemnam in fata lor pe motivul faptului implinit. Datorita acestei stari de lucruri, Romania este una dintre tarile care inregistreaza un record de despagubiri dictate de CEDO, care se platesc din buget - adica inclusiv din buzunarul celor nedreptatiti. Ceea ce nu este normal. Atunci cand judecatorul va avea constiinta faptului ca incorectitudinea deciziei sale il poate afecta nu doar moral, va fi poate de doua ori mai atent. Altminteri, judecatori de genul lui Jipa si altor cativa vor continua sa tranteasca procese sau sa primeasca mita, fara ca asta sa le afecteze dreptul la o pensie consistenta.