Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut discursul de deschidere in cadrul conferintei "Viitorul Schimbarii Sociale: 1989 - 2009 - Viziune si Perspective dupa 20 de ani de Tranzitie", organizata la Bucuresti de Fundatia ERSTE si Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena.
Va prezentam alocutiunea sustinuta de seful statului: "Felicit Fundatia ERSTE si Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena pentru organizarea acestei conferinte. S-a ales o tema care are o dimensiune strategica - schimbarea sociala si politicile publice conexe. Remarc abordarea complexa si nivelul stiintific inalt al participarii internationale - motiv pentru care va rog sa-mi permiteti sa multumesc tuturor celor prezenti. In mod deosebit, multumesc Fundatiei ERSTE pentru faptul ca a decis ca Romania sa fie tara gazda pentru seria de evenimente legate de acordarea Premiului pentru Integrare Sociala al Fundatiei ERSTE. Este o decizie care pe noi romanii, ne onoreaza. Va marturisesc faptul ca, pe parcursul pregatirii mele pentru acesta intalnire, am fost impresionat de abordarea interdisciplinara propusa participantilor. Problematica sociala este adusa in discutie pe baza unei platforme de comunicare ce reuneste activisti in domeniul social, decidenti in politici publice, experti si oameni de stiinta, de cultura si arta. Este o abordare ce corespunde orientarii existente la nivelul institutiilor Uniunii Europene. Asa de exemplu, in abordarea Comisiei Europene, dansul - chiar daca este o activitate care tine de politicile culturale - este si un instrument de promovare a incluziunii sociale. Aceasta valenta i-a conferit-o si Fundatia ERSTE. De altfel, prin expunerea mea doresc sa subliniez importanta detinuta de corelarea mai stransa intre diversele politici publice pentru a se putea obtine rezultate notabile in politicile sociale. Sustin necesitatea de a multiplica abordarea Fundatiei ERSTE prin proiecte implementate in Romania in domeniul politicilor sociale. In acest scop citez cateva pasaje pe care le consider edificatoare din recentele Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind Cultura in calitatea acesteia de Catalizator pentru Creativitate si Inovare:•Cultura, creativitatea si inovarea sunt vitale pentru competitivitate si dezvoltarea economiilor si societatilor noastre si sunt cu atat mai importante in vremuri de schimbari rapide si de provocari serioase;•Cultura si actorii culturali contribuie la dezvoltarea valorilor, principiilor si normelor la nivelul individului si al societatii si au impact asupra comportamentului oamenilor si al dinamicii sociale; de aceea sunt recunoscute ca mediatori eficienti intre grupurile sociale, etnice sau de alta natura in scopul de a accelera societatile inclusive si pot promova ideea de cetatenie europeana;•Cultura poate fi un actor important in abordarea provocarilor carora trebuie sa le faca fata acum Uniunea Europeana, in mod deosebit schimbarile demografice, coeziunea sociala, globalizarea si dezvoltarea durabila;•Investitia strategica in cultura, ca si in industriile culturale si creative, in mod special, in Intreprinderi Mici si Mijlocii, este vitala pentru a promova cultura ca atare, precum si pentru a intari in Uniunea Europeana o societate creativa, dinamica, pentru a crea locuri de munca si pentru a facilita indeplinirea obiectivelor din Strategia - Lisabona;•Trebuie continuata explorarea legaturilor stranse existente - dar inca mult subestimate - dintre cultura, creativitate, inovare, performanta economica si sociala.Iata cat de larga este abordarea culturii, ca element de coeziune sociala si de gasire a solutiilor pentru crearea unei societati a viitorului.Chiar daca au trecut 20 de ani de la caderea comunismului, iar Romania a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, aceasta abordare in mod corelat si complementar a politicilor sociale, culturale si artistice, stiintifice si de dezvoltare a intreprinderii, a mediului de afaceri si a competitivitatii, nu este specifica discursului tehnic sau politic si nici implementarii de politici publice in Romania.As face o subliniere, in mod deosebit, a faptului ca in Romania inca nu avem, nici in discursul public, nici in abordarea reala a politicilor guvernamentala o puternica pregnanta a valorilor europene, pe care afirmam ca le sustinem. Iar acest lucru va trebui sa il constientizam si sa il corectam pentru a deveni una dintre tarile pilon ale Uniunii Europene. Romania este, totusi, a saptea tara, ca marime, din cele 27 de State Membre ale Uniunii. In ultimii 20 de ani, Romania a realizat transformari profunde - in primul rand, in plan politic si economico-social. Romania a trecut de la comunism la capitalism, de la dictatura specifica societatii comuniste la democratie si de la economia planificata centralizat la economia de piata. Pe fundalul acestor transformari ireversibile, Romania s-a repozitionat si in plan geo-strategic: in anul 2004 a devenit stat membru al NATO iar in anul 2007 a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Astazi, peste 70 la suta din PIB este creat de catre sectorul privat. A aparut un nou actor social: intreprinzatorul. Acesta a contribuit fundamental la innoirea sistemului de valori, motivatii, atitudini si comportamente existente in societate. Dialogul social si civic este acum un pilon si o conditie pentru asigurarea echilibrului social si a schimbarii sociale. In plan institutional, sectorul public si-a redus dimensiunea - locul cedat de acest sector fiind ocupat acum, in principal, de catre firma privata si de catre organizatiile non-profit de expertiza si de sustinere sau de reprezentare a diverselor interese din societate.Dezvoltarea Romaniei trebuie sa continue. Chiar daca ne confruntam cu cea mai mare criza economica de dupa cel de-al doilea razboi mondial avem, in continuare, obiective ambitioase: dorim sa aderam la zona euro in anul 2014, iar pe termen mai lung, sa recuperam decalajele de dezvoltare care ne despart de media Uniunii Europene. In plus, trebuie sa avem in vedere faptul ca presiunea demografica incepe sa isi spuna cuvantul si in Romania. In contextul in care se estimeaza o tendinta de reducere masiva a numarului populatiei cel putin pana la jumatatea actualului secol si de imbatranire a populatiei in conditiile cresterii ratei de dependenta, trebuie gasite solutiile adecvate la cresterea ratei mortalitatii si la scaderea ratei fertilitatii, la educatia pe tot parcursul vietii si la ocuparea varstei a treia, la dezvoltarea insuficienta a serviciilor pentru sprijinirea mamei si la emigrare; in acest context, atentie speciala trebuie acordata sustenabilitatii sistemului de pensii.Dar, daca politicile publice nu se imbunatatesc substantial si, totodata, nu se obtine un progres remarcabil in domeniul eficientei, atunci consider ca dezvoltarea in urmatorii 15-20 de ani in Romania va fi afectata de un grav dezechilibru in domeniul politicilor sociale.Cand fac aceasta afirmatie am in vedere faptul ca, in prezent, Romania este tara din Uniunea Europeana care are cea mai mare pondere a populatiei ocupate in agricultura - respectiv, o pondere de cca. 30 la suta. Este, deci, cu foarte mult in urma celorlalte State Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestei ponderi cu 15 - 20 de puncte procentuale in urmatorii 15 - 20 de ani reprezinta un obiectiv major de restructurare a economiei. In acest scop este nevoie de o imbunatatire substantiala a continutului muncii si a conditiilor de munca nu numai in agricultura, ci in ansamblul zonei rurale precum si de o imbunatatire a conditiilor de trai la sat. Populatia rurala a Romaniei reprezinta 45 la suta din populatia tarii. Astazi, aceasta populatie nu are acces la o mare parte din serviciile de care beneficiaza, in principiu, populatia urbana. La sat, nu ai acces la servicii financiare, sanitare, de consultanta, de comunicatii sau de educatie.In lipsa unor reforme coerente, cuprinzatoare, populatia rurala a Romaniei va deveni un grup social care nu va mai putea beneficia in mod real de politici de incluziune sociala deoarece nu vor exista resursele publice necesare ce ar trebui alocate in scopul implementarii acestor politici. Daca astazi nu incepem reforme hotarate, vom condamna populatia rurala pe termen lung la un trai in relativ aceleasi conditii cu cele de azi.Si aici as dori sa fac o subliniere. Sunt unul dintre promotorii ideii ca, desi Romania a intrat in NATO si in Uniunea Europeana, avem inca de facut o profunda reforma a statului. O spun mereu, sigur, cu insatisfactia ca de prea putine ori se intelege ca intrarea in Uniunea Europeana nu este certificatul ca esti un stat perfect ci este doar certificatul ca ai atins niste standarde minimale. Este nevoie, probabil, de mult mai multe discutii cu clasa politica romaneasca, cu mass-media romaneasca pentru a sprijini aceasta nevoie enorma de modernizare a statului roman, fie ca vorbim de reforma in sanatate, de reforma in educatie, de reforma in cultura, de reforma in administratie.Toata lumea in Romania pare a fi fericita de stadiul la care am ajuns. Este una din marile erori ale clasei politice romanesti. Si eroarea este cu atat mai profunda cu cat astazi, Romania beneficiaza de o alianta la guvernare care ii da peste 70 la suta sustinere in Parlament. A nu reforma statul, a nu face reformele structurale care sa vizeze sau care au implicatii directe si asupra evolutiilor sociale, evolutiilor societatii romanesti, a evolutiilor mediului rural, este marea eroare a politicienilor romani astazi. Nu termenele campaniilor electoarele conteaza ci timpul pierdut. Fiecare luna are o proiectie, fiecare luna de intarziere are o proiectie in ani, peste 15 - 20 de ani fiecare luna va valora cat un an in intarzierea reformelor sau poate mai mult. Aceasta eroare trebuie corectata si folosesc aceasta tribuna pentru un apel extrem de puternic catre toti decidentii din Romania. Nu abandonati, chiar in an electoral si in situatie de criza, reformele structurale. Criza es