Directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Craiova, Stefan Stoica, a facut o radiografie a drumurilor nationale din Oltenia. Acesta a precizat intr-un interviu acordat GdS ce drumuri vor intra in reabilitare si cat de repede se va finaliza Centura de Sud a Craiovei.

GdS: Modernizam drumurile nationale de dragul Ford? Un exemplu bun ar fi DN 6.
S.S.: Nu. Drumul nu se impunea pentru Ford, se impunea mai demult, deoarece iesirile si intrarile din oras se aglomerau in patru benzi. Acolo se vor construi parcari de odihna a cate 4.000 de metri patrati. Si nu sunt parcari pentru Ford, sunt pentru toti. Cum, la fel, pe acolo trec toate masinile, nu numai tirurile Ford. Dar nu numai acolo se modernizeaza drumul. In acest moment sunt lucrari pe DN 6, pe teritoriul judetului Mehedinti, de la km 332 la 358, la Simian. Sunt 25 de kilometri de drum national si 12,604 kilometri de centura ocolitoare a municipiului Drobeta Turnu Severin. Din cei 12 kilometri au ramas de finalizat doar patru kilometri. La drumul national mai avem doar partea de uzura si acostamente.
GdS: Daca tot vorbiti de Mehedinti, se mai termina vreodata drumul de la Ciochiuta?
S.S.: La Ciochiuta se lucreaza acum la finalizarea pasajului. Banii vin din fonduri ISPA, plus cofinantarea statului de 25%. Pasajul costa 3,2 milioane de euro. Lucrarile sunt acum finalizate in proportie de 95%. Este un pasaj inceput acum 20 de ani. Lucrarea a trebuit reluata anul trecut, deoarece in urma cu cinci - sase ani fostul constructor, firma Proodeftiki, a dat faliment.
GdS: Si drumul?
S.S.: Licitatiile sunt separat, deoarece lucrarile la drum au inceput acum sase ani si necesitau expertiza dupa ce contractul initial a fost reziliat in 2008. Ca sa nu pierdem vremea, specialistii CNADNR au decis sa rupa in doua cele doua lucrari. Sectorul de drum de 29,6 kilometri a fost scos la licitatie in decembrie 2010, au fost niste contestatii, iar licitatia a fost anulata. In aceasta primavara, se va relua licitatia, iar undeva la finalul toamnei ar trebui sa fie un constructor.
GdS: Au aparut fisuri pe acest drum?
S.S.: Deoarece expertizarea s-a facut de CNADNR, sunt convins ca sunt prevazute si lucrari astfel incat drumul sa fie conform normativelor.
GdS: Sunt bani pierduti?
S.S.: Nu neaparat, pentru ca drumul a fost sub trafic mai bine de cinci ani. In aceasta perioada, oricum s-ar fi cheltuit pentru intretinerea lui. Nu trebuie sa refacem totul.
GdS: In perioada urmatoare incep lucrari la drumuri importante. Ce probleme sunt la drumul Craiova - Alexandria?
S.S.: Se va reabilita, dar sunt mai multe loturi in Oltenia pe acest drum. Sunt doua loturi, unul de la kilometrul 132 la 185, de la limita judetului Dolj cu Olt pana la limita judetului Olt cu Teleorman. Iar lotul 3 tine de la Ford pana dupa Diosti. De asemenea, va fi si o varianta de ocolire de zece kilometri a municipiului Caracal.
GdS: Exista o portiune de cateva sute de metri de drum care trece prin fata Ford si care nu va fi reabilitata...
S.S.: Exista o portiune pana la statia Banu Maracine. Nu ca nu s-a putut, dar este in administrarea Craiovei. Noi nu putem sa-l reabilitam. Noi avem DN 6 de la intersectia cu Banu Maracine, adica din zona semaforizata spre Caracal.
GdS: Cand incep lucrarile pe DN 6?
S.S.: In aceasta primavara. Acum suntem in procedura de a obtine toate avizele. Cu exproprierile suntem in stadiu avansat, atat in privinta centurii Caracalului, cat si pentru DN 6. Sunt aproximativ 35.000 de metri patrati de teren care trebuie expropriati. Preturile vor fi cele de la Camera Notarilor. Noua lege asta recomanda. Daca sunt nemultumiti, pot merge in instanta. Inca nu au venit nemultumiti si inca nu au fost consemnati banii pentru aceste sectoare de drum. Exproprierile vor incepe in curand.
GdS: Vor afecta aceste lucrari cartierele rezidentiale?
S.S.: Nu. Lucrarile nu polueaza fonic. Un disconfort vor avea cei care participa la trafic. Nu putem avea lucrari fara un anumit disconfort.
GdS: Mai e nevoie de un drum expres, asa cum era prevazut acum trei ani?
S.S.: Un astfel de drum nu este prins in strategia CNADNR. Este necesara aceasta autostrada la Alexandria, care ar costa cam cat drumul expres. Eu cred ca este mult mai importanta autostrada.
GdS: Putem vorbi de autostrada?
S.S.: In extravilan, drumul are platforma de zece metri, iar in sectorul de drum de la iesirea din Craiova, dupa Ford, pana la pasajul CF, se va mai face cate o banda pe sensul de mers. Se va circula pe patru benzi. Apoi se revine pe trei benzi pe sensul de urcare, urmand sa se mearga pe drumul existent. Doar in acest sector vor fi patru benzi.
GdS: Daca DN 6 nu este cu dedicatie, centura este pentru Ford...
S.S.: Nu. Initial, cand s-a facut Centura de Nord, se dorea ca legatura cu DN 56 Craiova - Calafat sa se faca prin partea cartierului Brestei si iesea pe undeva pe la malul Jiului, dar orasul s-a extins mult intre timp. Varianta de ocolire a Craiovei de la DN 65 la DN 6 are o lungime de 6,285 km si o platforma de drum de zece metri, iar latimea efectiva este de sapte metri. Nu are regim de autostrada. Va avea doua benzi. Lucrarile vor incepe in acest an. Lucrarea de exproprieri a fost deja licitata in decembrie, urmand sa se liciteze si executia. Prin Studiul de Fezabilitate (SF) se intocmeste un plan de expropriere, apoi documentatiile si identificarea lor, se intocmesc documentatiile, apoi se consemneaza banii la CEC, iar in acel moment constructorul poate sa intre pe terenul respectiv. Aceste lucruri se fac cu firme specializate. Pentru orice expropriere se face licitatie. Si la DN 6 s-a facut licitatie.
GdS: Sunt baieti destepti in imobiliare, pe centura?
S.S.: Daca ar fi existat acei baieti destepti, cu modificarile legale si noile preturi...
GdS: Credeti ca aceasta centura va duce la o dezvoltare a zonei, vor aparea magazine?
S.S.: Nu. Conform legislatiei, nu vor putea sa aiba acces la aceasta centura. Avantajul va fi ca se va scoate tot traficul greu din oras, pentru ca acum cei care vor sa ajunga in DN 6 sunt obligati sa o ia fie prin Carcea, fie prin Craiova. Vor fi eliminate noxele, iar tranzitarea dintr-un drum national in altul se va face la o viteza mult mai mare. Drumul este proiectat la 90 km/h. Noi, Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova, am finalizat anul trecut un SF, iar din DN 6 continuarea acestei centuri va fi in DN 55, in zona Malu Mare, si va iesi in zona Podari - DN 56, astfel incat tot ce inseamna drumuri nationale care au legatura cu Craiova sa fie legate si sa nu mai avem trafic greu in Craiova.
GdS: Cand incepe lucrul efectiv la centura?
S.S.: Pentru cea din DN 65 in DN 6 va incepe in acest an licitatia pentru executie, iar pentru DN 6, DN 56 si DN 55 se vor licita serviciile juridice in acest an. Suntem in discutii pentru identificarea resurselor pentru partea a doua a centurii.
GdS: Cand va fi gata Centura de Sud, integral, la modul realist?
S.S.: In mod normal, are si un termen. Intr-un an si jumatate va fi gata cea de pe DN 6 pe DN 65, iar cealalta, in functie de sursa de finantare. Acum nu putem spune. Daca am avea sursa de finantare identificata sau am gasi bani la bugetul de stat, mai mult de 24 de luni nu ar dura executia.
GdS: Mai avem doua drumuri nationale foarte importante, catre Bechet si Calafat...
S.S.: Craiova - Bechet este prins la finantare tot pe Banca de Investitii BEI 2, iar anul trecut s-a realizat SF-ul. In aceasta primavara vor incepe procedurile pentru licitatie si in aceasta vara ar trebui sa avem constructor si sa ne apucam de treaba. Este vorba despre o lungime de 66 de kilometri pentru ca noi avem in administrare zona dupa cartierul Facai, la intersectia cu strada care duce catre Preajba. Valoarea va fi de peste 16 - 17 milioane de euro. Nu este mult, pentru ca se lucreaza pe ceva existent si nu mai avem cheltuieli cu exproprierile. Este o lucrare care se va executa intr-un timp rapid.
La drumul catre Calafat - DN 56 - s-a reactualizat SF-ul, iar in acest an se va licita de catre companie acest sector de drum. Are 84 de kilometri si tine pana la racordul cu podul de la Calafat. Termenul de executie va fi probabil doi ani. Pana se va da drumul la pod, se va rezolva si acest drum national, pentru ca partea bulgara este in intarziere. Noi vom finaliza lucrarile in vara acestui an, conform contractului, dar vom depinde de bulgari. Initial, am fost noi in urma din cauza exproprierilor si a legii vechi, dar am recuperat, pentru ca pe timpul verii s-a lucrat si noaptea. Suntem la peste 80% din racorduri pe parte rutiera. Mai este de turnat asfaltul.
GdS: Drumurile spre munte cum se prezinta?
S.S.: Un lucru foarte bun pentru judetele din Oltenia este modernizarea drumului 67C, care pleaca de la Bengesti, judetul Gorj, si traverseaza Ranca, ajungand pe teritoritorul judetului Valcea, la Obarsia Lotrului si apoi la Sebes. Vorbim de un drum national de peste 140 de kilometri, a carui reabilitare a inceput acum doi ani, iar anul acesta se vor realiza lucrarile. Asa avem si noi, doljenii, posibilitatea unei asa-zise zone, cum e Valea Prahovei pentru bucuresteni.
De asemenea, pe DN 7, care vine pe Calimanesti, s-a proiectat o solutie noua cu plase ancorate ori cu bariere impotriva caderilor de pe versanti. Plasele vin de la o firma din Elvetia, lider in domeniu in Europa. In iunie se va finaliza lucrarea. Fondurile vin de la Banca Europeana pentru Investitii - 290 de miliarde de lei vechi. Sectoarele care nu au fost prinse vor fi promovate pe BEI 3. Drumul 7A dintre Petrosani si Voineasa se va realiza si el anul acesta.
GdS: Noua lege a exproprierilor a facut minuni...
S.S.: A ajutat mult, dar cred ca de foarte multe ori, chiar dumneavoastra, presa, ati scris ca sunt probleme cu acei baieti destepti. Acum, venind la un pret practicat de Camerele Notarilor Publici, suntem aproape de pretul corect. Si, foarte important, legea ne da posibilitatea sa executam aceste lucrari mult mai repede.
GdS: Cum scapam de carute?
S.S.: Cred ca singura solutie este ca Politia Rutiera sa-si intensifice controalele.
GdS: Ati observat o scadere a preturilor cu care vin firmele la licitatie?
S.S.: Avem o problema in acest sens. De exemplu, DN 66, de la Rovinari la Bumbesti, drum castigat in 2007 de firma maghiara Vegyespszer, in acest moment este realizat 4-5%. Noi tindem sa credem ca de vina a fost poate si pretul foarte mic licitat. Putem spune ca pe DN 66 a mai fost o firma care a executat reabilitarea, de la Filiasi la Rovinari, aproximativ aceeasi lungime de drum, dar a avut un pret mult mai mare si a terminat. Lucrarile s-au si receptionat, iar pana la Rovinari putem merge in conditii europene. Pe cand la Vegyespszer, credem ca pretul mic este cel care ii impiedica sa inainteze cu lucrarile. Am inteles ca urmeaza sa se rezilieze contractul in aceste zile, daca nu s-a si reziliat. Dupa aceea, vom putea face lucrari de intretinere pana la venirea unui nou constructor.
GdS: Legea achizitiilor ii da dreptul beneficiarului sa ceara explicatii daca i se pare ca o firma vine cu preturi de dumping....
S.S.: Comisia de licitatie este in masura sa stabileasca asta. Bineinteles, comisia ar trebui sa tina seama si de valoarea prevazuta de proiectant. Stiu ca de multe ori poate se feresc. Au fost multe cazuri in care au participat mai multe firme cu preturi mici si s-au adjudecat. Iar lucrarile nu se finalizeaza nici in termen si nici de calitate nu sunt. Poate e si o teama pentru ca de multe ori s-a spus ca de ce castiga firma de pe locul trei-patru.
GdS: Sunteti multumit de modul in care au fost reabilitate in general drumurile nationale?
S.S.: In mare parte, sa stiti ca reabilitarile de drumuri nationale s-au facut foarte bine. Problema noastra este ca nu am avut bani suficienti pentru activitatea de intretinere. Banii pe care ii incasam din roviniete, si de unde au inceput sa se dubleze veniturile dupa montarea camerelor, nu erau suficienti la lungimea de drum national in administrare - 15.000 de kilometri in tara, iar la nivelul Olteniei - 2.000 de kilometri. Bugetul de stat ne mai aloca niste bani, dar tot insuficienti. Dupa perioada de garantie, ele revin in administrarea companiei, iar daca nu faci lucrarile la timp, apar problemele.
GdS: De ce la altii pretul pe kilometrul de drum este mai mic, iar calitatea este mai buna?
S.S.: Speta aceasta eu nu cred ca este adevarata, pentru ca de multe ori noi judecam mere cu pere. Din datele luate de pe site-urile straine, cei interesati poate nu au tinut cont ca si acolo se pune problema exproprierilor. La noi, de foarte multe ori, in preturile acestea, care par foarte mari, sunt incluse si exproprierile.
In plus, si in instanta s-au castigat preturi mai mari. Ganditi-va ca la aceste licitatii participa multe firme straine care, de asemenea, executa autostrazi si in alte tari din Europa. Nu cred ca nu si-ar fi dorit sa castige si sa vina cu un pret cat mai mic, ci sa vina cu un pret foarte mare, pentru ca asa ar fi fost evaluat de catre noi in Romania. Trebuie sa tinem seama si de natura terenului, de multi factori. De asemenea, si proiectarea, in mare parte, firmele sunt straine si nu cred ca le putem dicta noi pretul, ca noi o sa credem ca o sa vina nu stiu care firma maine-poimaine si o sa castige tot la un pret foarte mare. Materialele pe care le folosim sunt aceleasi, de multe ori sunt din import. Nu avem materiale deosebite la noi. Eu cred ca evaluarea este apropiata de realitate.
GdS: Cum a fost posibila o diferenta atat de mare in standardele de cost impuse de guvern si preturile de pana acum?
S.S.: Sunt convins ca s-a tinut cont de mai multe criterii, de trafic, de foarte multe ori isi doreau sa fie drumul cu mai multe straturi de asfalt, chiar daca erau drumuri comunale sau judetene. Si poate pe anumite drumuri circula doua - trei masini.
GdS: Deci, foloseau mai mult material...
S.S.: Preturile au scazut in special pe drumurile comunale si judetene. Este foarte bine ca nu mai lasa loc de interpretat. Acum, proiectantul este obligat sa tina cont de aceste standarde. Nu se mai poate spune ca un drum a fost evaluat initial la un pret suspect de mare, deci eliminam aceasta suspiciune de alocare cu dedicatie.
GdS: Calitatea lucrarilor de la noi este similara cu cea din Occident?
S.S.: Bineinteles. Numai ca noi avem o problema de foarte multe ori. Grecia are clima mediteraneana. Putem sa ne uitam si la nemti, nu au aceeasi clima ca noi. Noi avem o iarna foarte grea. Consumam cantitati de material antiderapant care, normal, in timp ne afecteaza drumurile.
GdS: Ce solutii putem adopta pentru a nu mai arunca aceste materiale care distrug asfaltul?
S.S.: Nu avem. Avem parazapezi, dar ne ajuta doar pe viscol. Conteaza clima, dar de foarte multe ori conteaza acea parte de intretinere pe timp de vara periodica, unde ar trebui alocati mai multi bani.
GdS: Sunteti director, dar si om politic. Veti candida din nou pentru functia de consilier judetean?
S.S.: Acum nu pot spune... Poate ma voi indrepta, si acum cu sanse, sa candidez spre parlament. Spre finalul anului o sa stiu. Voi discuta si cu colegii pentru ca trebuie sa ne evaluam intre noi. In acest moment, partidul urmeaza sa-si desemneze si candidatii pentru consiliul judetean.
GdS: Pe cine vedeti candidat la CJ Dolj din partea PDL?
S.S.: Eu cred ca avem un om cu sanse reale: Giugea Nicolae.
GdS: Ce ar trebui adus nou in politica?
S.S.: Ar trebui facute aceste promovari, indiferent de partid. Pentru ca un partid trebuie sa vina cu echipa. Sa se aplece in a promova oameni tinand seama de seriozitatea si pregatirea lor.