Parlamentul se va intruni luni in sesiune extraordinara pentru a analiza exceptiile ridicate de Curtea Constitutionala la pachetul de legi privind reforma Justitiei. Parlamentarii au obligatia sa puna de acord prevederile legilor respective cu decizia Curtii Constitutionale.

Curtea Constitutionala a admis miercuri dupa indelungi dezbateri exceptii ridicate de instanta suprema, PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului, respingandu-le insa pe cele referitoare la modul de adoptare al acestuia si la proprietate.
Obiectiile Curtii Constitutionale au privit mai ales anularea unor drepturi pe care le au acum judecatorii si procurorii. Este vorba despre paragrafele conform carora, in perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu pot desfasura activitatea de magistrat si judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) nu pot fi mentinuti in functie dupa implinirea varstei de pensionare, despre dispozitiile referitoare la incetarea mandatelor de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la Curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la Parchetele de pe langa acestea si referitoare la durata de trei ani, de la data investirii, a mandatelor magistratilor care exercita, la data intrarii in vigoare a legii, alte functii de conducere decat cele prevazute mai sus, sau despre mentiunea conform careia mandatele judecatorilor si ale procurorilor care ocupa alte functii de conducere decat cele din cadrul Curtilor de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii inceteaza daca la data intrarii in vigoare a prezentei legi durata acestora a depasit trei ani de la investire.

Reactii la decizie

Premierul Calin Popescu- Tariceanu considera ca decizia Curtii Constitutionale privind o serie de articole cuprinse in pachetul de legi pentru reforma justitiei si regimul proprietatii impune convocarea Parlamentului pentru o dezbatere asupra problemelor semnalate. “In aceasta situatie, se impune, dupa parerea mea, convocarea Parlamentului. Presedintele are dreptul constitutional sa solicite acest lucru, dar imi permit sa fac si eu un apel politic in acest sens Parlamentului. Cred ca este absolut necesara convocarea lui, pentru ca procesul de reforma a justitiei sa fie imediat relansat“, a spus premierul.
Ministrul Justitiei, Monica Macovei (foto), initiatoarea pachetului de legi privind reforma Justitiei, crede ca respingerea unor texte din pachetul legislativ privind justitia si proprietatea ar putea crea probleme la raportul de tara al Comisiei Europene din toamna, ceea ce ar duce inclusiv la amanarea aderarii la UE. Totodata, ea a spus ca va reflecta si va anunta public decizia pe care o va lua, ca urmare a deciziei Curtii Costitutionale.
La randul sau, liderul PD, Emil Boc, a declarat ca decizia Curtii Constitutionale reprezinta o “lovitura“ data reformei sistemului judiciar si constituie o “invitatie“ pentru Uniunea Europeana de a aplica clauza de salvgardare in domeniul justitiei, considera liderul PD Emil Boc. “Este o invitatie pentru UE la aplicarea clauzei de salvgardare in domeniul justitiei“, a completat Boc.

Din nou la lucru

Birourile Permanente ale celor doua Camere au stabilit convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara incepand de luni. Comisiile juridice ale Senatului si Camerei Deputatilor vor lucra in primele doua zile ale saptamanii viitoare pentru a face un raport asupra deciziei Curtii Constitutionale privind legile justitiei si proprietatii, acesta urmand sa fie supus miercuri dezbaterii plenului reunit al Parlamentului.
Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a declarat ieri, inaintea sedintei Birourilor Permanente, ca “in cazul in speta, nu se mai merge pe asumarea raspunderii, pentru ca avem de-a face cu un proiect de lege care a fost aprobat de Parlament prin respingerea motiunii de cenzura“. Ca atare, Parlamentul este cel care trebuie sa decida.
Vacaroiu a adaugat ca nu este posibil ca plenul sa respinga raportul, asa cum era pe vremea vechii Constitutii, cand Parlamentul putea respinge, cu votul a doua treimi, decizia de neconstitutionalitate a Curtii.
In consecinta, a declarat Vacaroiu, exista doua posibilitati: prima, ca textele considerate neconstitutionale sa fie eliminate si sa ramana textele din legile in vigoare, si a doua, sa se reformuleze textele declarate neconstitutionale, pentru a le face constitutionale. In opinia presedintelui Senatului, exista si a treia varianta, ca dupa votul plenului “25 de senatori, 50 de deputati sau presedintii celor doua Camere sa sesizeze din nou Curtea Constitutionala“.