Prin noua Lege privind informatiile si siguranta nationala, care va fi discutata azi in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, serviciile secrete, in special SRI, primesc competente sporite. Proiectul prevede ca ofiteri de informatii au dreptul sa efectueze, conform Codului de procedura penala, "acte premergatoare cu caracter probatoriu", pentru amenintari la adresa sigurantei nationale. Pana acum, serviciile secrete aveau acest drept numai in cazul iminentei unei amenintari sau in cazul pericolului de distrugere a probelor. Aceste acte premergatoare, necesare organelor penale in vederea inceperii urmarii penale, vor fi insa atributul unor ofiteri de informatii "anume desemnati si special atestati". Articolul respectiv le mai da dreptul ofiterilor, printre altele, sa ceara obiecte, inscrisuri si relatii oficiale de la institutii publice si organizatii private, precum si sesizari si note de la persoane fizice si juridice. O prevedere ambigua spune insa ca printre actele premergatoare sunt si constatarile personale ale ofiterilor de informatii si alte activitati prin care se pot obtine date necesare urmaririi penale. Este neclar daca acest lucru poate presupune inclusiv perchezitia. Pe ordinea de zi a sedintei CSAT de azi mai figureaza si noua strategie de securitate a Romaniei, promisa de Traian Basescu de mai bine de o jumatate de an, precum si modificari la Legile SRI, SIE si MApN.

Presedintele limiteaza puterile premierului

Noul proiect de lege privind atributiile Comunitatii Nationale de Informatii defineste si amenintarile la adresa securitatii nationale. Printre ele se numara periclitarea activitatii autoritatilor publice si institutiilor prin acte de coruptie, influentarea si deturnarea deciziilor in scopuri private ori contrare interesului national. Proiectul, elaborat la Palatul Cotroceni, reglementeaza si modul in care sunt numiti sefii serviciilor secrete: directorii SRI si SIE - de catre Parlament, la propunerea presedintelui, iar cei de la SPP si STS - de catre presedinte, cu avizul CSAT. In schimb, premierul pierde dreptul de a-i mai numi pe sefii serviciilor departamentale de la Ministerul de Interne si de la cel al Apararii. Acestia vor fi pusi tot de catre seful statului, cu avizul CSAT, la propunerea ministrului de resort.