Directorul Fiscului doljean, Eugen Calinoiu, a declarat intr-un interviu acordat GdS ca statul are sanse minime sa recupereze datoriile istorice provenite din rambursarile ilegale de TVA. Calinoiu a precizat ca evazionistii au fost selectati natural de criza financiara si ca Finantele vor sa castige razboiul cu patronul clubului Universitatea Craiova si cu Liga Profesionista de Fotbal.
GdS: Mai avem evazionisti in Dolj?
E.C.: Ca peste tot, chiar daca nu avem evazionisti - ceea ce nu putem spune ca este asa -, apar. Eradicarea acestui fenomen national este prioritatea noastra numarul doi. Prioritatea numarul unu este incasarea a cat mai multor sume la bugetul consolidat al statului. Bineinteles ca acest fenomen al evaziunii este legat de primul, pentru ca, daca o combati pe aceasta si o aduci in limite de normalitate, cu siguranta, veniturile la bugetul statului vor creste. Daca in prezent putem discuta in ceea ce priveste veniturile din colectare la nivel central de 33% din PIB, orice procent pe care il crestem inseamna in plus un miliard si jumatate de euro.
GdS: Cat reprezinta in PIB evaziunea fiscala din Dolj?
E.C.: Nu as putea sa o cuantific, dar nici nu putem spune ca aici evaziunea este in niste limite joase, dar nici cea mai inalta. Suntem si un judet preponderent expus la evaziunea fiscala prin prisma faptului ca zona este una cu mare potential agricol, unde evaziunea este prioritara. Avem granita cu Bulgaria si mai departe cu Orientul Apropiat si pot sa apara si pe aceasta latura comertul cu produse agricole proaspete. Alta componenta care are si la noi o oarecare insemnatate este achizitia si comertul cu produse feroase si neferoase.
GdS: Spuneti o suma aproximativa la care s-ar ridica evaziunea?
E.C.: Cred ca undeva la 10-12% am putea creste colectarea unor sume din ceea ce inseamna scaderea evaziunii fiscale.
GdS: Vorbeati de colectarea veniturilor la bugetul consolidat. A crescut, a scazut colectarea, mai ales in contextul crizei?
E.C.: Trebuie sa ne raportam la o perioada anterioara. Eu zic ca daca ar fi sa raportam 2010 la 2009, clar veniturile au crescut. Dar nu numai acesta este indicatorul care cuantifica activitatea acestei Directii. Este foarte important de spus un lucru: suntem judetul cu un indicator de 98% la ceea ce inseamna inspectie fiscala, adica la numarul de acte de inspectie fiscala din numarul total de acte, in care s-au stabilit sume suplimentare peste cele declarative. Cred ca suntem primul judet in tara, daca nu, intre primele trei, pe acest indicator, care este foarte important. Analiza de sinteza si risc fiscal al societatilor comerciale a fost bine facuta, adica au fost alese societati comerciale care se pretau a fi controlate.
GdS: In vreme de criza?
E.C.: Da. Pentru ca, pe de o parte, aceasta criza intr-un fel i-a disciplinat si pe contribuabili, in sensul ca a-si plati obligatiile la timp, chiar cu eforturi mari, a fost pentru ei o prioritate. Trierea si selectia naturala care s-a facut a creat niste parghii importante intre agentii economici, astfel incat relatiile comerciale sa se bazeze pe ceva stabil. Au fost eliminate structurile de tip tepari, firme care achizitionau bunuri si nu le mai plateau. Criza i-a selectat natural, in parte, si pe evazionisti.

Vom recupera foarte putin din rambursarile ilegale de TVA

GdS: Doljul a ramas in istorie ca judetul rambursarilor ilegale de TVA. La ce suma se ridica aceste rambursari si ce suma poate fi recuperata in mod real de stat?
E.C.: Ceea ce a fost in spate va fi o povara care ne va apasa pe umeri foarte mult timp. Sigur, Doljul a fost epicentrul acestor forme de a evaziona statul si a se crea structuri de tip mafiot. Dar nimeni nu ma poate convinge ca lucrul asta nu a existat peste tot in tara.
GdS: Deci a fost o structura organizata la nivel central...
E.C.: Nu neaparat, dar s-a intamplat peste tot. Care au fost sumele? Probabil cateva mii de miliarde. Cat se va recupera din ele? Probabil foarte putin. Pentru ca lucrurile astea treneaza de foarte mult timp, fac obiectul unor actiuni la instantele judecatoresti, expertize peste expertize, oameni arestati sau nu, procese individuale, inclusiv cu functionari din cadrul DGFP Dolj, lucru pe care, pana la urma, nu putem sa-l neglijam, dar este important ca lucrurile astea sa fie invatatura de minte pentru functionari, in primul rand, pentru sefii ierarhic superiori. In al doilea rand, si pentru cei care inca mai cred ca se pot crea structuri de genul acesta.
GdS: Vreti sa spuneti ca acum nu se mai intampla lucrul asta?
E.C.: Eu zic ca nu se mai intampla ce s-a intamplat la nivelul anilor 2001-2004, la nivelul despre care vorbim. Pentru ca nu putem sa ascundem ca a fost un jaf pe fata.
GdS: Se mai incearca rambursari ilegale de TVA?
E.C.: Eu zic ca nu, pentru ca acum si legislatia s-a schimbat, in sensul ca exista aceste rambursari de TVA in care se face control anticipat. Mizam pe acest control. Nu exclud ca, intr-un viitor mai apropiat sau indepartat, sa apara tot felul de personaje care de care mai interesante de prin Africa de Nord sau Asia, care sa-si infiinteze niste firme in Romania prin care sa incerce sa faca tot felul de demersuri prin care sa faca evaziune fiscala.
GdS: Cum va explicati ca statul are de recuperat miliarde de la niste oameni liberi, in masini scumpe?
E.C.: Este pentru mine un mare semn de intrebare ca, intr-o perioada de sase-sapte ani, lucrurile au trenat. Bine, imi veti spune ca e un volum imens de date, dar faptul ca unele dintre persoanele care au fost martore la acest "proces" amplu sunt libere si probabil ca zambesc ironic pe sub mustata sau printre dinti, cu gandul ca in viitor acest lucru se va definitiva si statul va fi cel pagubit...
GdS: De ce credeti ca sunt liberi?
E.C.: Pentru ca asa s-a dispus de catre organele abilitate ale statului.
GdS: Dumneavoastra i-ati fi eliberat daca erati judecator?
E.C.: Eu nu am calitatea sa fac asta. Daca eram judecator, as fi luat in calcul si as fi analizat nu neaparat prejudiciul, ci faptele si modul de operare al celor care au facut asta..
GdS: Spranceana, Boierica, Fotescu... Ati cerut atragerea raspunderii lor materiale?
E.C.: Este o procedura extrem de delicata si se poate face numai in anumite situatii, adica in momentul in care nu mai ai ce sa valorifici te indrepti impotriva actionarilor si a administratorilor. Deocamdata, nu am ajuns la stadiul acesta, dar, cu siguranta, daca vom ajunge, nimeni nu va putea sa scape de proceduri. Daca nu mergem pana la capat, atunci noi avem o problema. Toata lumea stie de anumite persoane, dar administratori au fost persoane care pentru unii nu inseamna nimic, pentru altii foarte putin.
GdS: De ce daca? Ce va tine acum sa cereti atragerea raspunderii?
E.C.: Pana atunci trebuie sa se pronunte o instanta judecatoreasca, sa vedem daca toate bunurile care au apartinut firmelor au fost valorificate integral. Este la latitudinea instantei daca unui actionar sau administrator i se poate cere atragerea raspunderii.
GdS: Si ce va impiedica sa cereti asta instantei?
E.C.: Procedura. Nu am ajuns cu ea acolo. Sunt cazuri in care s-a atras raspunderea materiala. Nu putem da nume. Este vorba de un dosar care nu are legatura cu rambursarile de TVA.
GdS: Mai au averi aceste persoane?
E.C.: In ultimii 10-15 ani am suferit mult la ceea ce inseamna legislatia vizavi de veniturile persoanelor fizice. Ma ghidez dupa urmatorul principiu. La momentul actual, veniturile la vedere ale persoanelor fizice sunt doar ale acelor persoane fizice care sunt albe, sa le spunem: salariati, cei care au profesii liberale, persoane care au venituri din chirii. Dar sunt foarte multe persoane fizice care realizeaza venituri din varii activitati si care nu sunt controlate pentru ca nu este legislatia adaptata la acest lucru. Ce pot eu sa-i fac unei persoane fizice care nu are nici un venit, dar isi cumpara un bun imobil sau mobil? Nu este functionar public ca sa aiba declaratie de venituri sau de interese, nu este inregistrat cu venituri din activitati independente. De aceea, la nivelul ANAF, se discuta pentru a se regla cat mai mult legislatia vizavi de impozitul pe venit al persoanelor fizice. Pentru ca nu este posibil ca o societate comerciala care nu are nici un activ, cu activitate sezoniera, sa inregistreze niste activitati economice si datorii la bugetul statului, iar banii sa nu fie nicaieri. Adica nu sunt in conturi bancare, in active. Atunci unde sunt? In buzunarele cuiva. Datoriile sunt rezultatul unor activitati comerciale, deci banii au existat la un moment dat.
GdS: Avem astfel de cazuri in Dolj?
E.C.: Cu siguranta! Peste tot vedem proprietati somptuoase si masini luxoase. La momentul asta ne simtim legati de maini si de picioare. Este prea mare presiunea pe o persoana juridica si prea putin pe una fizica in conditiile in care, in alte tari, organele fiscale, activitatea lor in proportie de 70-80% se axeaza pe controlul persoanelor fizice si foarte putin pe juridice, pentru ca se pleaca de la premisa ca cele juridice trebuie sa munceasca. Sa nu le sugrumam. Gradul de conformare voluntara in Germania sau Olanda este de peste 97%. Noi suntem inca la 89-90%.
GdS: Exista sechestru pus pe casele acestor TVA-isti?
E.C.: La momentul acesta sunt puse cateva sechestre de organele de cercetare penala, sunt sechestre puse de catre organele fiscale, deci sunt doua lucruri total distincte.
GdS: Cand pune organul de cercetare penala sechestru si cand Fiscul?
E.C.: Penalul pune cand constata sau are date ca ar exista o frauda. Fiscul, cand parcurge toate etapele in executarea silita a unui bun. Sunt multe firme dintre cele despre care vorbim care au intrat in procedura de insolventa sau faliment si atunci organele fiscale au competente limitate pentru ca sunt administratori judiciari, executori.
GdS: Iar aceste firme au intrat in faliment?
E.C.: Da, unele nu mai exista sau au fost vandute.
GdS: S-a valorificat ceva din aceste sechestre?
E.C.: Foarte putin si nu este elocvent daca ne raportam la prejudiciu.
GdS: Unde credeti ca s-au dus acesti bani?
E.C.: Cu siguranta, in buzunarele cuiva.
GdS: Ale cui? Doar ale lor sau si ale unor oameni politici?
E.C.: Nu discut despre ceea ce inseamna implicarea unor persoane care au calitatea de politicieni sau de oameni de afaceri. Daca instiutiile statului se sesizau si faceau demersuri mai din vreme, lucrurile ar fi stat alt-fel.
GdS: Sufla in iaurt angajatii de la DGFP Dolj care sunt banuiti de implicare in rambursarile de TVA ?
E.C.: Ma inteleg bine cu ei. Cand apare sintagma TVA, in mintea oricarui cetatean apare si Dolj. Probabil va trece mult timp pana se va sterge din mintea tuturor ca Dolj nu mai este ce a fost in privinta TVA.
GdS: S-au schimbat angajatii?
E.C.: Nu stiu daca intr-o perioada atat de scurta pot sa fac o evaluare a ceea ce inseamna schimbari majore in activitatea si comportamentul unor functionari publici. Cu siguranta, evenimentele de atunci au fost ca o sperietoare pentru toti. Asa vreau sa cred si asa cred ca si este. Sunt un om care pleaca de la ideea ca lupul isi schimba parul, dar naravul ba. Unii dintre ei isi asteapta din clipa in clipa osanda. Au fost suspendati vreo sapte si mai sunt in jur de 30.
GdS: Cati bani aveti de recuperat din TVA-ul la imobiliare si cum reusiti sa-i recuperati?
E.C.: A existat o oarecare necunoastere a legislatiei de catre contribuabili si intr-o masura mai mica si de catre cei care sunt in masura sa aplice legea. Pentru ca, de fiecare data, cei controlati ne-au reprosat ca ne-am sesizat foarte tarziu de lucrul acesta, desi el era prevazut in lege. Toata lumea credea ca a devenit dezvoltator imobiliar si construia si vindea pe persoana fizica. Aici este un mare semn de intrebare pentru mine. Cand vreau sa fac o activitate comerciala, imi fac o firma, ca vand chibrituri sau orice. Cand ai pornit la drum dezvoltand un proiect imobiliar de ce nu ti-ai facut o firma? Nu este obligatoriu, dar asta nu ma poate convinge ca, intr-o oarecare masura, nu s-a ales varianta cu persoanele fizice prin prisma faptului ca nu se plateau niste taxe si impozite. Avem de recuperat cateva sute de miliarde, dar aici, comparativ cu TVA, sunt multe persoane fizice care au platit sute de miliarde. Au recunoscut si au platit pana la urma. Sunt cateva cazuri unde proiectele imobiliare au fost mai mari si sunt pe rolul instantelor de judecata cu masuri asiguratorii dispuse pe bunuri.

LPF ocoleste statul

GdS: Duceti un razboi cu conducerea clubului de fotbal Universitatea Craiova si cu LPF. Nu prea va baga in seama.
E.C.: Cred ca fenomenul asta al fotbalului este extrem de important vizavi de ce inseamna fiscalitate. Aceste foruri care gestioneaza fotbalul romanesc cred ca nu ar trebui sa fie atat de loiale cluburilor de fotbal. Dau un exemplu foarte simplu. Stim ca in situatia in care un club de fotbal nu-si achita datoriile catre un jucator, catre un club cu care a avut relatii comerciale sau catre un tert, respectivul club de fotbal, prin hotarari ale unor comisii ale Ligii sau Federatiei, poate sa nu fie programat, sa fie retrogradat. Dar de ce nu se intampla acelasi lucru cand un club are datorii la stat?
GdS: Adica sa se ia decizia de a nu-l programa din acest motiv?
E.C.: Nu, dar daca, in aceste situatii, incepe turul sau returul, nu este programat, si cel mai elocvent caz a fost cel cu Otelul si Pandurii. Dar cand avem datorii la stat... Bine, imi veti spune ca se solicita datele astea cand se face licentierea o data pe an, dar de ce nu se face lucrul asta in tot timpul anului? Pentru ca, pana la urma, aici se invartesc niste sume foarte mari de bani, atat de catre cei care investesc in fotbal, cat si de catre forurile tutelare, si in felul acesta se creeaza niste structuri care, intr-un fel sau altul, incearca sa puna statul si obligatiile catre stat pe un loc mai la coada.
GdS: Clubul are o datorie de doua milioane de euro catre bugetul statului...
E.C.: Cred ca e si mai mare in ultimul timp...
GdS: Ati corespondat cu LPF?
E.C.: Noi facem tot ce putem pentru recuperarea acestor sume de bani. Cu siguranta, Craiova este un pol de interes public. Nu este clubul de fotbal din Craiova singurul care are datorii la stat si la jucatori. Daca eu, LPF, stiu ca sunt aceste probleme, de ce nu incerc sa ajung la niste intalniri cu unitatile fiscale, cu ANAF, in care sa vedem ce putem face. Scoatem informatiile de la ei cu clestele, de parca ar fi secrete de stat.
GdS: Refuza sa coopereze?
E.C.: De fiecare data se gasesc tot felul de scuze sau explicatii care mai de care mai interesante fata de anumite solicitari pe care le facem.
GdS: Ce le-ati cerut?
E.C.: Date cu privire la anumite lucruri pe care urmeaza sa le facem.
GdS: Ati pus poprire pe conturile clubului. Cate conturi sunt?
E.C.: Cred ca toate. Mai mult de zece.
GdS: Ati recuperat vreun leu?
E.C.: Nu, pentru ca acele conturi nu sunt alimentate cu sume.
GdS: Deci clubul isi face tranzactiile prin alte conturi.
E.C.: Nu cred ca-si face prin alte conturi, ci mai degraba exista alte societati comerciale care deruleaza relatii comerciale cu clubul sau cu Liga. Este un mister.
GdS: Ati informat Liga ca aveti de recuperat bani de la club?
E.C.: LPF a fost instiintata ca este tert poprit si ca, daca Liga datoreaza sume clubului, este obligata sa instiinteze Fiscul si eventual sumele respective sa fie virate Fiscului.
GdS: Si v-au instiintat?
E.C.: Nu. Tocmai de aceea vom urma si noi procedurile legale, adica atragerea raspunderii solidare. Liga a virat banii intr-un alt cont.
GdS: Deci a ocolit statul.
E.C.: Bineinteles.
GdS: Legea spune ca nu va puteti atinge de banii din care se platesc salariile.
E.C.: Nu am nimic impotriva acestui lucru. Este o prevedre legala, dar asta nu te exonereaza pe tine, tert poprit, sa ma anunti ca datorezi suma respectiva pe care o virezi in contul cutare, la banca cutare si eu sa stiu. Pentru ca atunci eu ma duc si verific legalitatea statelor de plata.
GdS: Si ati verificat pe ce s-au cheltuit banii din drepturile de televizare primiti de club?
E.C.: Pai nu, ca daca banii sunt virati intr-un cont care nu este poprit, nu pot sa fac lucrul asta.
GdS: Nu ati verificat documentele contabile ale clubului?
E.C.: Ba da.
GdS: Si au fost cheltuiti banii pe salarii?
E.C.: Nu numai.
GdS: Legal ce puteti face?
E.C.: Absolut nimic la momentul acesta pentru ca de nicaieri nu rezulta ca acele sume de bani care au fost virate de la LPF au fost virate cu titlu de salarii.
GdS: A fost vandut Mihai Costea pe 700.000 de euro.
E.C.: Nu stiu in ce cont au fost virati banii aceia, de catre cine. Eu stiu doar ca exista un sechestru asiguratoriu asupra drepturilor federative ale tuturor jucatorilor de la Universitatea Craiova la LPF.
GdS: Si ce inseamna asta concret? Trebuia si Steaua instiintata cand l-a cumparat pe Costea?
E.C.: Nu. Liga, in momentul in care exista tranzactia, stie despre asta. Eu nu stiu sa se fi semnat documente vizavi de transferul lui Costea.
GdS: Cum asa?
E.C.: Liga ar trebui sa ne informeze. Normal ar fi sa nu dea unda verde unui transfer in situatia asta. Liga stie ca sunt aceste sechestre asupra drepturilor federative. Atat LPF, cat si FRF si Asociatia Fotbalistilor Amatori si Neamatori au fost instiintate inca din anul 2010 de directia de specialitate din cadrul ANAF, la solicitarea dumnealor, de tot ce inseamna procedura vizavi de acest tip de masuri asiguratorii.
GdS: Concret, ce inseamna ca aveti sechestru pe aceste drepturi?
E.C.: E ca o sarcina care greveaza un bun.
GdS: Adica jucatorii nu pot fi vanduti?
E.C.: Doar cu acordul nostru. Nu stiu cum si daca Steaua a virat banii. Daca i-a virat, atunci a facut o greseala. Steaua poate nu stia, dar Liga, da. Cand vrei sa cumperi un jucator te interesezi daca acel jucator este bun pentru a fi cumparat. Liga nu poate sa elibereze carte verde decat dupa ce primeste eventualul acord al celui care a depus sechestrul. Poate e doar o intelegere si nu s-a incheiat tranzactia. LPF e un fel de notar public la urma urmei.
GdS: Deci, daca il vom vedea pe Mihai Costea jucand la Steaua inseamna ca are carte verde de la LPF, iar tranzactia este ilegala...
E.C.: Teoretic, da. Aici ar putea fi un abuz.
GdS: Va ganditi sa faceti plangere penala in acest caz?
E.C.: Bineinteles. Le-am si facut.
GdS: Cui?
E.C.: Administratorului si acelora care se fac vinovati si responsabili.
GdS: Doar de la club sau si de la LPF?
E.C.: De la LPF, nu. Acolo putem in acest moment doar sa atragem raspunderea solidara. Daca vor aparea si alte elemente care sa fie de natura infractiunii, atunci trimitem la organele abilitate.
GdS: Ati recuperat vreun ban de la club in contul datoriilor facute de-a lungul timpului?
E.C.: Nu.
GdS: Cum asa? Pare imposibil ca o institutie a statului sa nu poata recupera datoria de la o firma.
E.C.: Nu am recuperat, dar asta nu inseamna ca nu am facut demersuri.
GdS: Numarul falimentelor si insolventelor a fost in crestere in 2010.
E.C.: Da. Eu urmaresc cu atentie si falimentele sau insolventele provocate, pentru ca este un fenomen ce tinde sa se acutizeze. Ajungem intr-un punct si ne cerem falimentul, ca sa scapam de plata datoriilor catre stat. Multe firme au recurs la aceasta metoda.
GdS: Ce puteti face?
E.C.: Tot ceea ce se poate face, daca se mai poate. Pe mine ma preocupa foarte mult atragerea raspunderii materiale a administratorilor. Exista o prevedere in Codul de Procedura Fiscala care spune ca daca un administrator instraineaza cu rea-credinta bunurile personale sau ale unei societati, sunt proceduri prin care poti anula un act de vanzare-cumparare.
GdS: Si cum demonstrati reaua-intentie?
E.C.: Asta este problema. Este foarte greu de dovedit, dar poti, daca cauti documentele. Am dovedit-o in multe cazuri. Suntem pe cale sa anulam si contractele de vanzare. Este o procedura mai dificila. Dovedim reaua-credinta, dar sunt situatii in care exista si cumparatori de buna-credinta.
GdS: Va afecteaza faptul ca, la impartirea banilor din procesele de faliment, bancile au intaietate in fata statului?
E.C.: Creantele bugetare sunt a doua categorie dupa cele garantate. Asta este.
GdS: Ar trebui schimbata legislatia?
E.C.: Nu stiu daca ar trebui, dar cred ca ar fi benefic ca organele statului sa fie mai atente la monitorizarea societatilor. Sa nu se ajunga in situatia de a se acumula datorii mari. Iar datoriile se vad.
GdS: Puteti face asta cu numarul de angajati din prezent? Multi directori se plang ca nu fac fata.
E.C.: Bineinteles ca da. Cu juristii nu pot spune asta. Au plecat sase. La Administratia Financiara a Craiovei, care este cea mai mare din toata structura DGFP, mai e un singur jurist din patru.
GdS: Persoanele fizice pot beneficia de esalonarile la plata datoriilor?
E.C.: Si cele fizice, si cele autorizate.
GdS: Dobanzile pe care le percepe statul la esalonari se apropie de cele bancare...
E.C.: Acum nu. Pana la un moment dat au fost mai mari decat la banci. Acum sunt 12-13%. Au fost si situatii in care, in momentul in care majorarile de intarziere erau de 0,1%, destul de mari intr-un anumit context, si de peste 30% ca pondere intr-un an, au fost foarte multe societati comerciale care au apelat la credite bancare.
GdS: Firmele au mai beneficiat de esalonari...
E.C.: A fost viabila doi ani, da.
GdS: Unele au pierdut esalonarea...
E.C.: Au fost destul de multe societati care nu au putut sa respecte conditiile prevazute, in special acea prevedere care spunea ca trebuie sa-ti achiti obligatiile curente pana la termenul scadent.
GdS: Si de ce credeti ca acum vor putea plati?
E.C.: Nu stim daca vor putea, dar este foarte important ca perioada de timp este de pana la cinci ani.
GdS: Cat avem de recuperat datorii la bugetul consolidat al statului?
E.C.: Sunt destul de mari. Cateva zeci de milioane de euro.
GdS: Cate mai pot fi recuperate?
E.C.: Noi am vrea sa recuperam totul, dar una e sa vrei si alta este sa si poti. Cu siguranta, si cadrul legislativ din anii trecuti a permis unor societati sa acumuleze datorii foarte mari si care ulterior s-au dovedit foarte greu de recuperat. Daca vom recupera jumatate sau mai mult de jumatate va fi foarte bine.