Relatia dintre presedinte si Guvern a fost, in cei cinci ani ai mandatului lui Traian Basescu, un scandal permanent, in urma caruia nimeni nu a avut de castigat. Cristiasn Fierbinteanu a realizat un material pe aceasta tema, sub titlul "Basescu si Guvernul - cinci ani de disputa ineficienta" pe care il puteti citi in continuare.
In mandatul presedintelui Traian Basescu, la sefia Guvernului s-au succedat doi premieri: Calin Popescu Tariceanu (decembrie 2004 - decembrie 2008) si Emil Boc (din decembrie 2008). Relatia dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu a involuat, rapid, de la colaborare la critici, atacuri si tensiuni. Practic, intre 2005 si 2008, intre cei doi a crescut un conflict politic din ce in ce mai deschis si mai puternic, in care s-au implicat partidele celor doi si, de asemenea, institutiile pe care cei doi le conduceau. Astfel, relatia dintre presedinte si Guvern a fost una tensionata si marcata politic. Basescu a criticat din ce in ce mai vehement modul in care Guvernul gestioneaza anumite domenii, in special cele conduse de liberali si conservatori. Dupa ce din Executiv nu au mai facut parte PC si PDL, criticile lui Basescu la adresa acestei institutii s-au accentuat. Disputele si acuzele au evoluat insa pe fondul unei cresteri economice evidente, desi bazate in mare parte pe consum. Guvernul a intrat in jocul politic anti-Basescu, ceea ce, surprinzator pentru unii, i-a permis sa reziste la 30 motiuni si l-a tinut pe Tariceanu premier pe o perioada comparativa cu mandatele lui Nastase si Vacaroiu. La final, majoritatea ziaristilor si analistilor sustineau ca Tariceanu, care initial nu fusese creditat cu mari sanse, a reusit sa ii reziste cu brio lui Basescu.
Emil Boc s-a aflat in fruntea Guvernului din decembrie 2008 pana in decembrie 2009. Relatia presedintelui cu acest Guvern a fost mult mai putin conflictuala. Premierul a avut, de multe ori, opinii cvasi-similare cu cele ale presedintelui. Seful statului s-a declarat in cateva randuri solidar cu Guvernul, mai ales din cauza crizei economice. O singura tinta de atac a avut, sporadic, presedintele, in persoana Ecaterinei Andronescu, in momentul elaborarii Legilor educatiei. Basescu a acuzat o lipsa de vointa politica pentru reforma, dar in cele din urma Legile au fost asumate la Parlament de catre Guvern. Basescu a facut de cateva ori apel la calm intre cele doua partide, totul pana la izbucnirea scandalului legat de revocarea lui Dan Nica de la Interne, care a dus la o criza politica si institutionala care s-a rezolvat dupa alegerile prezidentiale.
In perioada in care sef la Palatul Victoria a fost Tariceanu, seful statului si-a facut un obicei din a-l critica pe premier de cate ori i s-a oferit ocazia. Primul episod s-a consumat imediat dupa ce l-a numit pe Tarcieanu, atunci cand i-a cerut ca programul de guvernare sa reflecte imediat angajamentele electorale. Seful statului si-a inceput mandatul avertizand ca va fi cel mai exigent cenzor al echipei guvernamentale, iar celor din Alianta DA le-a atras atentia sa nu li se urce puterea la cap. Pentru a fi mai convingator, el a spus ca va folosi si dosare SRI pentru demascarea demnitarilor corupti. A facut-o cateva luni mai tarziu, cand a declarat ca exista note informative ale Serviciului privind grupurile de interese din jurul Guvernului.
Tariceanu fusese insa pus in garda la inceputul lunii martie 2005, cand Basescu i-a transmis ca s-a incheiat "luna de miere" dintre ei si ca are deja unele "insatisfactii" fata de activitatea Executivului. Miezul verii anului 2005 a adus cele mai fierbinti atacuri la adresa premierului si a "grupurilor de interese din jurul Guvernului". Basescu a sustinut ca Tariceanu a renuntat la anticipate dupa ce s-a intalnit cu un om de afaceri, cu un important ziarist si cu un reprezentant al unei companii internationale de tigari. Ironia face ca afirmatia a venit la cateva zile dupa ce presedintele si premierul au aparut la televiziuni dansand pe aceeasi terasa de pe litoral. Seful statului i-a cerut premierului sa faca echipa cu el si nu cu cercuri din afara Guvernului, in combaterea coruptiei din sanatate, vami, domeniul energetic si cel petrolier.
Prim-ministrul a avut, in iunie 2005, o intalnire cu Dinu Patriciu, in calitatea acestuia de presedinte-director general al Rompetrol, la care a participat si ministrul Justitiei, Monica Macovei. Tariceanu a fost acuzat, ulterior, ca a intervenit pe langa ministru, cu acea ocazie, pentru omul de afaceri liberal. Basescu anunta, la sfarsitul anului 2005, ca in 2006 va participa frecvent la sedintele Guvernului in baza prevederilor constitutionale. Democratii au sustinut ideea fuziunii cu PNL, dar propunerea lor privind calendarul si modul in care aceasta urma sa se produca a fost primita cu rezerva de liberali, la inceputul anului 2006. Au existat voci, cum ar fi cea a lui Crin Antonescu, care s-au opus vehement proiectului, precum si pozitii mai nuantate, de exemplu cea a lui Tariceanu, care sustineau o analiza atenta, "nefacuta in graba", a propunerii. Proiectul a fost refuzat in cele din urma de liberali, fapt care contribuit la accentuarea conflictului dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria.
Presedintele Basescu avertiza, in vara anului 2005, ca exista nereguli in achizitia de energie electrica si lansa expresia "baietii destepti din energie", criticand modul in care intermediarii din domeniu fixeaza preturile in detrimentul economiei nationale. Sintagma "baietii destepti" a fost lansata de Basescu atunci cand a criticat firmele care iau energie electrica de la Hidroelectrica la preturi mici si o revand la preturi crescute unor companii de stat si private, carora li se refuza furnizarea directa de energie. Tot in 2005, Basescu ii avertiza pe ministri sa fie atenti ce vorbesc si cu cine vorbesc la telefon, precizand ca avea semnale de la serviciile de informatii despre discutii care nu erau in regula intre ministri
Basescu a cerut Guvernului, pe 12 ianuarie 2006, sa isi coreleze eforturile cu toate institutiile pentru aderarea Romaniei la UE, atragandu-le insa atentia ministrilor ca acest obiectiv, care nu poate fi ratat in nici un caz, nu trebuie sa constituie singura preocupare a Cabinetului. Cu aceeasi ocazie, presedintele semnala ca sunt "restante" pe care Executivul trebuie sa le rezolve, intre care modificarea Legii SRR si SRTV, elaborarea Legii administratiei locale, a Legii de finantare a partidelor si a celei privind desfiintarea duty-free-urilor. Cu toate acestea, el aprecia ca echipa condusa de Tariceanu este cel mai performant Guvern al Romaniei.
Tonul lui Basescu fata de Guvern s-a ridicat brusc insa la inceputul lunii februarie 2006, la sedinta de bilant pe anul 2005 a Ministerului Administratiei si Internelor, cand a spus ca "de prea multe ori mafia a ajuns pe masa Guvernului" si le-a cerut angajatilor MAI sa verifice actele normative emise de Executiv in ultimii zece ani, deoarece multe dintre acestea au fost date "in folosul grupurilor de interese nelegitime". El nu a precizat la ce "grupuri" se refera si nici nu a nominalizat persoane. Tariceanu a cerut analizarea actelor emise de Executiv, pentru a stabili daca exista vreun document care ar putea crea suspiciuni ca nu serveste interesului general. Subiectul nu a fost niciodata lamurit pe deplin.
La 5 aprilie 2006, Basescu i-a acuzat pe liberali de "smecherie", afirmand ca acestia au trecut, intr-o sedinta de Guvern, o ordonanta de urgenta prin care 7% din actiunile Loteriei sa poata fi insusite de Consiliul de Administratie si de salariati. Basescu a mai spus ca actul normativ nu poarta semnatura nici unui democrat. Presa a dovedit ulterior ca presedintele a eludat adevarul, intrucat proiectul legislativ a fost semnat de ministrul de stat Gheorghe Pogea (PD).
In 6 aprilie 2006, presedintele declara, intr-o emisiune televizata, ca regreta numirea lui Calin Popescu Tariceanu in functia de prim-ministru. El preciza ca la inceput i-a acordat incredere premierului, dar, in timp, Tariceanu a decis sa se alature "altui grup". Dupa zece zile, tot intr-o emisiune televizata, Basescu a precizat ca si-a pierdut increderea in premierul Tariceanu. Declaratiile presedintelui au starnit un val de reactii din partea liberalilor, care l-au acuzat ca incearca sa le zadarniceasca eforturile de mentinere a stabilitatii politice "atat de necesare pentru indeplinirea obligatiilor Romaniei asumate pentru aderarea la UE". Unii dintre liberali au sustinut ca Traian Basescu nu ar fi ajuns presedinte fara sprijin din partea PNL.
Presedintele declara, la momentul aprilie 2006, ca "orice rupere a guvernarii este o tradare a interesului national", adaugand ca integrarea Romaniei in UE la 1 ianuarie 2007 poate fi ratata doar daca nu exista stabilitate politica in tara. Seful statului a precizat ca obiectivul sau este mentinerea structurii guvernamentale pana la 31 decembrie 2006. "Apoi, ne putem gandi la orice alta solutie", spunea Basescu. Intrebat daca este posibil ca PD sa-si retraga ministrii din Guvern dupa publicarea Raportului Comisiei Europene, presedintele Basescu raspundea: "Nu am auzit la PD o astfel de varianta, dar asta nu inseamna ca nu se vor apara daca vor continua atacurile din partea cealalta". Seful statului spunea ca PNL si PD nu par sa mai aiba "un viitor comun" in ADA si a facut referire la virulenta impotriva democratilor a celor care acum sunt purtatori de mesaj in PNL. El afirma ca liderii PNL care au semnat Protocolul Aliantei au fost alungati din fruntea partidului, fiind inlocuiti de oameni care au alta viziune despre orientarea PNL.
Presedintele Basescu a participat, pe 24 mai 2006, la o sedinta de Guvern, in contextul izbucnirii si raspandirii unui val de gripa aviara. El a criticat dur, in prezenta camerelor de luat vederi, modul in care Guvernul gestiona fenomenul. Basescu sustinea ca "institutiile statului par a functiona haotic, la intamplare, la concurenta intre ele", interventia acestora fiind "necoordonata". El spunea ca interventia autoritatilor "se vede rau", fiind o "aparenta de brambureala" si critica prestatia Ministerului Sanatatii, condus la acea vreme de liberalul Eugen Nicolaescu.
De asemenea, el i-a cerut premierului sa preia conducerea operatiunilor pentru prevenirea raspandirii gripei aviare, sustinand ca Gheorghe Flutur, ministru al Agriculturii, nu are suficienta autoritate. Gheorghe Flutur a devenit, dupa cativa ani, membru PDL si sustinator al presedintelui Basescu.
Un episod care a ascutit lupta dintre Guvern si presedinte a fost mandatarea de catre conducerea PNL, la finele lunii iunie 2006, a ministrului Apararii, Teodor Atanasiu, de a solicita CSAT retragerea trupelor romanesti din Irak, avand in vedere pierderile de vieti omenesti. Liderul PNL, premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, dupa sedinta conducerii liberale, ca aceasta masura trebuie luata, in conditiile in care efortul financiar pentru participarea la operatiunile din Irak si Afganistan este foarte mare pentru Romania. In replica, presedintele a considerat inacceptabila maniera in care prim-ministrul si ministrul Apararii si-au prezentat opiniile. El a sustinut ca prezenta militara a Romaniei in teatrele de operatiuni din afara granitelor face parte din obligatiile internationale asumate, iar acestea trebuie respectate.
Basescu a anuntat, la finele lunii iunie 2006, dupa o sedinta a CSAT, ca atasatii militari romani din toate ambasadele au fost informati despre retragerea Romaniei din Irak si despre nevoia de a comunica contactelor din statele unde sunt acreditati acesta posibilitate. El adauga ca spera ca actiunea initiata de Tariceanu si Atanasiu sa fie remediata prin interventia prompta a ministrului de externe Mihai Ungureanu. El preciza ca CSAT a respins ideea liberalilor si ca nu stie ce credibilitate mai au ca premier si sef la Aparare, Tariceanu si Atanasiu.
La jumatatea lunii iulie 2006, Teodor Atanasiu a declarat ca stie de la Directia de Informatii Militare ca Adriana Saftoiu, purtator de cuvant al Presedintiei, da presei, "pe surse", informatii care sa-l discrediteze. Saftoiu l-a dat in judecata pe Atanasiu pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanei. Tot impotriva lui Atanasiu a mai existat o plangere depusa la Parchet de catre deputatul PSD Eugen Bejinariu, care l-a acuzat de abuz in serviciu in chestiunea lobby-ului pe care serviciul secret al Armatei trebuia sa-l desfasoare pe langa parlamentari. Dupa ce ambele plangeri au ajuns la Parchet, s-a constituit Comisia speciala de la Cotroceni, intrucat legea prevedea ca, pentru inceperea urmaririi penale impotriva unui membru al Guvernului, este necesar acordul sefului statului. Comisia l-a audiat de doua ori pe Teodor Atanasiu, care, la final, s-a declarat convins ca nu sunt probe pentru a fi inceputa urmarirea. Presedintele l-a suspendat din functie de ministrul Atanasiu. Ulterior, Justitia a decis ca acesta nu este vinovat, insa presedintele nu a revenit asupra deciziei. De asemenea, in prezent Adriana Saftoiu si Teodor Atanasiu sunt colegi de partid in PNL.
Presedintele declara, pe 3 iulie 2006, la Radioul Public, ca nu poate fi solidar cu Guvernul cand acesta nu isi indeplineste obligatiile si critica refuzul descentralizarii, situatia din sanatate, din invatamant si problemele din justitie. "Nu pot fi solidar cu Guvernul, mai ales cand nu isi indeplineste obligatiile stipulate in programul de guvernare. E una cand nu poti, alta cand nu vrei", spunea Basescu. Intrebat de un ascultator daca "ar fi putut fi evitata transformarea PNL intr-un SRL", Basescu raspundea: "Daca v-as raspunde, maine mi-as atrage toate criticile. Totusi, in formula actuala, raspunsul este nu".
Guvernul a fost criticat de Basescu si la depunerea juramantului de catre conservatorul Bogdan Pascu, in vara anului 2006, pentru functia de ministru de stat pentru IMM. Administratia centrala din Romania nu se intalneste cu cea locala, declara Basescu, apreciind ca, de multe ori, membrii Guvernului promoveaza public teme de interes secundar, care nu sunt cuprinse in programul de guvernare aprobat de Parlament.
O alta tema de disputa Basescu-Guvern a fost, in 2006, adoptarea legilor sigurantei nationale. Traian Basescu a cerut Executivului aprobarea acestor legi, elaborate de Presedintie, spunand ca lipsa legislatiei adecvate in domeniu a facilitat fuga lui Omar Hayssam din tara. Proiectele respective prevedeau sporirea prerogativelor serviciilor secrete in anumite contexte, fapt ce a fost criticat de oponentii lui Traian Basescu ca afectand o serie de libertati individuale si cetatenesti. Legile au ajuns la Guvern si au fost aprobate, dupa modificari, in sedinta din 25 octombrie, dupa ce au fost amanate de mai multe ori in asteptarea avizului din partea Ministerului Justitiei. Basescu declara ca legile aflate la Guvern sunt "mai proaste" decat proiectele initiale, care erau criticabile si trebuiau corectate, si ca este dispus sa convoace o sedinta CSAT pe aceasta tema. Presedintele declara, in decembrie 2006, ca legile sigurantei in forma in care au fost transmise de Guvern "necesita modificari consistente", precizand ca serviciile de informatii nu pot functiona ca niste ONG-uri, intrucat au misiunea de a apara cetatenii tarii in timp de pace.
Un alt episod al disputei Basecu-Guvern a fost desemnarea comisarului european roman, la finele anului 2006. PNL a sustinut ca este atributul Executivului, iar PD a afirmat, repetat, ca punctul de vedere al sefului statului este definitoriu, avand in vedere prerogativele de reprezentare externa ale acestuia. Initial a fost desemnat Varujan Vosganian, acesta lansandu-se imediat in declaratii publice despre modul in care va reprezenta Romania la Bruxelles si despre ce domeniu si-ar dori sa gestioneze. In urma unei vizite la Bruxelles, in care s-a intalnit cu presedintele Comisiei Europene, el si-a depus mandatul, fiind desemnat in loc Leonard Orban, fost negociator sef al Romaniei in relatia cu Uniunea Europeana. Inclusiv modul de desemnare a lui Orban a fost subiect de disputa intre presedinte si premier. Dupa retragerea lui Vosganian, Basescu a declarat ca se va implica in noua desemnare pentru a nu se mai inregistra un nou esec. Basescu si Tariceanu au purtat o discutie, in uma careia premierul a anuntat ca el a decis urmatoarea nominalizare. Presedintia a replicat prin vocea Adrianei Saftoiu, precizand ca hotararea a fost luata de presedinte si premier. In cele din urma, Leonard Orban a devenit comisar european pentru multilingvism, existand multe voci care au sustinut ca domeniul este periferic si lipsit de consistenta.
Pe fondul cresterii disputelor Basescu-Tariceanu, in PNL a aparut un curent favorabil relatiei cu PD si cu seful statului, sub conducerea lui Theodor Stolojan, in cea de a doua jumatate a lui 2006. La grup au aderat, printre altii, Valeriu Stoica, Mona Musca, Raluca Turcan si ministrul Gheorghe Flutur. Acestuia i-a fost retras sprijinul politic de catre PNL, iar premierul i-a solicitat demisia. Potrivit unor surse din cadrul disidentilor liberali, Flutur a ezitat mult timp sa se delimiteze si sa critice conducerea PNL, facand acest lucru doar dupa ce s-a asigurat ca are un grup consistent de sustinatori si dupa ce a negociat indelung cu platformistii lui Stolojan. Ulterior, Tariceanu i-a solicitat lui Basescu revocarea lui Flutur de la conducerea Agriculturii, iar presedintele a acceptat, mentionand insa ca este ultima oara cand face acest lucru fara ca sa existe si o propunere de inlocuitor al ministrului. De la acel moment, Gheorghe Flutur nu a mai ocupat functii ministeriale.
Biroul Politic al PC a decis, pe 3 decembrie 2006, retragerea imediata a reprezentantilor formatiunii din Guvern si trecerea in Opozitie, toti reprezentantii partidului din Executiv urmand sa isi prezinte demisia. Oficial, motivul era legat de intentia de creare a unui partid prezidential, reprosata lui Basescu. Retragerea de la guvernare avea loc, pe de alta parte, pe fondul acuzatiilor de implicare a unui ministru PC intr-o serie de scandaluri grave legate de preturile la energie.
Intensificarea disputelor Basescu-Tariceanu s-a resimtit din ce in ce mai mult si in echipele celor doi. Astfel, in ianuarie 2007, Tariceanu l-a eliberat din functie pe presedintele ANAF, Sebastian Bodu (PD), care criticase in repetate randuri unele masuri ale Guvernului. Bodu se pronuntase impotriva taxelor pe viciu si de prima inmatriculare, ambele impozite fiind sustinute de reprezentantii PNL. Tot la inceputul anului 2007, Tariceanu i-a cerut ministrului Afacerilor Externe, Razvan Ungureanu, perceput ca apropiat al presedintelui, sa isi prezinte demisia pentru ca nu l-a informat despre retinerea a doi cetateni romani acuzati de terorism in Irak. Ministrul de Externe a fost de acord, asumandu-si faptul ca MAE a procedat gresit.
Dincolo de explicatii si argumente legate de faptul ca seful Guvernului a stiut sau nu de retinere, Ungureanu a devinit a patra "victima" a duelului dintre premier si presedinte, dupa Teodor Atanasiu, Gheorghe Flutur si Sebastian Bodu. Tariceanu a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu refuzul presedintelui de a emite decretul prin care ia act de demisia ministrului de Externe si de a constata vacantarea acestei functii, in baza solicitarii premierului transmise in data de 19 februarie. Prim-ministrul propunea presedintelui, prin aceeasi scrisoare, numirea lui Adrian Cioroianu in functia de ministru al Afacerilor Externe. Basecu si-a exprimat intr-un mod foarte accentuat rezervele fata de persoana lui Cioroianu.
Intrarea Romaniei in UE a avut loc la 1 ianuarie 2007. Astfel, au devenit necesare alegeri prin care sa fie desemnati reprezentantii Romaniei in Parlamentul European. Pe fondul cresterii fara precendent a tensiunii politice in coalitia aflata la putere, Guvernul a stabilit, la inceputul anului, ca scrutinul sa aiba loc in luna mai, la fel ca in Bulgaria, tara nou intrata in UE. Presedintele a lansat insa, pe 14 februarie 2007, intr-un discurs in Parlament, procedura de organizare a unui referendum pentru introducerea votului uninominal, acuzand coalitiile transpartinice impotriva reformei si impotriva dorintei opiniei publice. Referendumul urma sa aiba loc odata cu europarlamentarele. Politic, gestul presedintelui ar fi dus la o suprapunere a campaniei pentru euroalegeri cu cea pentru referendum, deci o vizibilitate sporita a lui Traian Basescu, ceea ce a fost interpretat ca o premisa pentru cresterea procentajelor PD si diminuarea rezultatelor PNL si PSD.
Astfel, PSD, PNL si Calin Popescu Tariceanu au inceput sa sustina amanarea euroalegerilor, iar conflictul politic cu PDL si cu Traian Basescu s-a intensificat, vehiculandu-se tot mai des informatii despre o eventuala restructurare a Guvernului si despre o posibila iesire sau plecare a PD din Guvern. Premierul Tariceanu a criticat, public, faptul ca dezbaterile nu se concentreaza pe temele europene si sunt confiscate de dispute interne, motivand astfel sustinerea sa pentru amanarea euroalegerilor. Alegerile pentru Parlamentul European au fost amanate, in cele din urma, pe 12 martie, printr-o Ordonanta de urgenta adoptata in sedinta Guvernului, ministrii PD mentinandu-si pozitia impotriva acestei hotarari.
Ministrul PD al Internelor, Vasile Blaga, a refuzat sa semneze Ordonanta. Surse din Guvern relatau, la acea data, ca Tariceanu i-ar fi raspuns lui Blaga ca, daca nu vrea sa semneze, ar trebui sa nu mai faca parte din Cabinet. Basescu a initiat consultari la Cotroceni, cu reprezentantii partidelor, pentru stabilizarea situatiei politice, dar discutiile nu au dus la o concluzie. Seful statului a propus ca solutii fie prezentarea in Parlament a unui Guvern restructurat, fie declansarea unor anticipate.
Un moment acut al relatiilor dintre premier si presedinte s-a petrecut pe 20 februarie 2007, cand Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu s-au acuzat reciproc de minciuna, in direct, la TVR. Seful statului a intervenit in direct intr-o emisiune in care seful Executivului s-a referit, in contextul unei discutii privind grupuri de interese, la o nota semnata de Basescu pe un memoriu adresat in primavara anului 2006 ministrului Economiei, conservatorul Codrut Seres, prin care cerea o rezolvare legala si "in interesul economiei nationale" a unei probleme legate de furnizarea de energie catre compania ALRO.
Basescu l-a acuzat telefonic pe Tariceanu ca minte si a explicat ca a semnat rezolutia deoarece compania, ca alti operatori economici, era obligata sa se prezinte la Ministerul Economiei "cu valiza cu bani" pentru a obtine prelungiri de contracte. "Primul-ministru confunda biletelele si discutiile cu Patriciu cu rezolutia mea pe un document ALRO. Domnule prim-ministru, scuzati-ma ca va spun si nu vreau sa fac un lucru urat public, dar am rugamintea sa nu mai mintiti. Alro a venit la mine pentru ca trebuia sa se prezinte la Ministerul Economiei cu o valiza cu bani pentru a primi inca 25% energie, pentru a nu opri productia", a spus Basescu. El s-a referit in acest context la firma Energy Holding, intrebandu-l pe Tariceanu daca stie la ce anume se refera, dar fara sa prezinte detalii in acest sens. Basescu s-a referit imediat si la firma Va Tech, amintindu-i lui Tariceanu ca in 1997, in calitate de ministru al Industriilor, a negociat cu aceasta firma pentru retehnologizarea Portilor de Fier, din nou fara sa prezinte detalii. Tariceanu a incercat sa il intrerupa, atentionandu-l ca greseste si cerandu-i sa nu faca afirmatii inainte sa verifice, dar presedintele a continuat, avertizandu-l sa nu creada ca, daca este la televiziune, poate spune orice despre seful statului, chiar daca are "papion si fata de european". Premierul a incercat din nou sa il intrerupa, aratand ca nu accepta decat un dialog civilizat. "Daca vreti sa vorbim civilizat, bine, daca faceti afirmatii jignitoare, nu", a spus Tariceanu. "Daca vreti, dupa ce ma intorc din Egipt, veniti sa recitim ceea ce am citit luni, acum doua saptamani", i-a mai spus Basescu premierului Tariceanu. Presedintele a terminat dialogul cu premierul, afirmand: "Stiti de doi ani ca e mafie in energie si nu faceti nimic".
Premierul Tariceanu a declarat, ulterior, ca starea de fapt conturata este "decesul Aliantei" din cauza PD. Vasile Blaga a declarat, in acea perioada, ca cea mai buna solutie ar fi o impacare intre liberali si democrati, pentru ca un Executiv al Aliantei va trece cu o larga majoritate de Parlament, guvernarea de pana la acel moment fiind de succes. Pe 1 aprilie 2007, premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca va prezenta Parlamentului formula unui nou Guvern constituit din reprezentanti ai PNL si UDMR, din care Partidul Democrat nu va mai face parte. Guvernul restructurat a fost validat, pe 3 aprilie, in Parlament cu 302 voturi favorabile, in conditiile in care limita era de 235 de voturi. Cabinetul Tariceanu restructurat a obtinut mai multe voturi decat cel initial, care a inregistrat la investire 265 de voturi.
Presedintele a fost nevoit sa accepte noul Cabinet, format din PNL si UDMR, printre altii cu Adrian Cioroianu la Externe, Cristian David la Interne, Tudor Chiuariu la Justitie, Adrian Iorgulescu la Cultura. Elocvent pentru relatia dintre Guvern si presedinte, ceremonia de investitura care a avut loc la Cotroceni a fost una mai putin obisnuita, pentru ca nu s-a intonat imnul de stat, a lipsit traditionala sampanie si, la final, un consilier prezidential i-a reprosat unui consilier al ministrului Vosganian ca l-a imbrancit. Cei 12 ministri au depus juramantul, iar presedintele a dat pe rand mana cu acestia. Dupa ce le-a urat succes in indeplinirea mandatului, Basescu le-a spus: "Va urez o seara buna". Apoi a iesit din sala.
Presedintele si-a exprimat, in perioada urmatoare, dezacordul si indoiala cu privire la capacitatea lui Cioroianu si Vosganian de a gestiona domeniile primite. El a intensificat criticile la adresa Guvernului, in special cu referire la sustinerea netransparenta pe care acesta a primit-o si de care beneficiaza in Parlament. Basescu a acuzat PNL si PSD, ulterior, de faptul ca ar colabora netransparent si ca Guvernul este nevoit sa faca importante compromisuri pentru a nu fi destituit. El a cerut in mod repetat celor doua partide sa-si afiseze colaborarea, pentru ca romanii sa stie care este majoritatea in Parlament precum si interesele din spatele acesteia.
Un moment tensionat in relatia presedintelui cu Guvernul condus de Tariceanu a fost cel in care Executivul a sustinut cresterea pensiilor, in vara anului 2007. Presedintele a cerut Guvernului sa prezinte sursele de finantare din care va fi sustinuta cresterea pensiilor. El sustinea ca ar putea fi afectata astfel "prioritatea zero" asumata de actuala guvernare privind cresterea alocarii bugetare pentru Educatie. Vosganian si Tariceanu au sustinut ca exista posibilitatea maririi pensiilor, fapt contrazis de presedinte, care a criticat dur, in cateva randuri, inclusiv prin termeni precum "demagogie", "incompetenta", prestatia ministrilor Finantelor si Muncii. La scurt timp, presedintele s-a intalnit insa cu Federatia Asociatiilor Pensionarilor din Romania, unde a declarat ca marirea pensiilor a fost o decizie politica pe care o aplauda si o sustine, dar ca sursele de finantare a acestei cresteri trebuie facute publice cat mai repede de catre Guvern. Politic, in urma acelui scandal, presedintele a fost perceput ca cel care se opune cresterii pensiilor.
Presedintele Basescu a suferit, in toamna anului 2007, o interventie chirurgicala la tiroida. La iesirea din Spitalul Militar Central, in prezenta ziaristilor, presedintele a multumit echipei de medici si, in timp ce-i strangea mana doctorului Mircea Ghemigian, i-a spus: "In sfarsit vad si eu un armean bun", dupa care s-a corectat si a spus, razand in stilul caracteristic, "un armean competent". Aluzia presedintelui il viza pe ministrul Varujan Vosganian. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii nu s-a autosesizat in acest caz, ci un jurnalist a reclamat incidentul. Vosganian a declarat ca spuse presedintelui reprezinta o insulta deosebit de grava adresata acestei comunitati din Romania si arata ca seful statului este orbit de ura si obsedat de ambitii persoanale. CNCD a stabilit, in 15 octombrie 2007, ca Basescu nu a facut afirmatii discriminatorii la adresa armenilor.
Un alt ministru cu care Basescu a avut o relatie tensionata a fost liberalul Adrian Cioroianu. Acesta a fost, in timpul mandatului, autorul unor momente care, indulgent, pot fi catalogate drept mari gafe. Dar Basescu a stiut sa le taxeze, mai ales in contextul in care isi exprimase inca de la inceput rezerve fata de capacitatea lui Cioroianu de a fi ministru. Mandatul lui Cioroianu s-a suprapus unei perioade tensionate in relatiile dintre Romania si state precum Italia si Spania, unde imaginea romanilor a avut de suferit ca urmare a modului in care ziarele si televiziunile au relatat si au comentat o serie de infractiuni si crime comise de romani. Ministrul Cioroianu a declarat, intr-o interventie televizata, in toamna anului 2007, ca autoritatile romane ar trebui sa cumpere pamant in desertul egiptean pentru a-i trimite pe infractorii romani care fac probleme in Italia si Spania. Basescu declara, pe 6 noiembrie 2007, ca ministrul de Externe Adrian Cioroianu ar fi trebuit sa demisioneze imediat dupa afirmatie. Cioroianu si-a cerut scuze pentru declaratiile facute, afirmand ca si lui i s-au parut surprinzatoare, dar a adaugat, insa, ca in opinia sa exista o exceptie, violatorii si pedofilii, pe care ii considera cele mai de jos categorii infractionale. El a refuzat sa demisioneze. O replica la sugestia lui Basescu a avut si Tariceanu: "Eu nu neg faptul ca ministrul de Externe a facut o greseala, dar am salutat ca el singur a sesizat asta si a cerut scuze. Am vazut tot felul de apeluri, inclusiv presedintele, care a spus ca ar fi demisionat in locul lui Cioroianu. La cate gafe a facut si la cate declaratii a dat, pentru care este si condamnat, cred ca presedintele trebuia sa o tina de la inceputul mandatului numai intr-o demisie".
De asemenea, Cioroianu a participat, alaturi de presedinte, in toamna lui 2007, la o vizita oficiala la Madrid, ocazie cu care a facut celebrul gest "good point" catre Regele Spaniei, la primirea oficiala. Presedintele s-a intalnit la Ambasada din Madrid, cu reprezentantii comunitatii romanesti, unde a reprosat Guvernului numarul mic al consulatelor din Spania. De asemenea, el l-a rugat pe Cioroianu sa dea explicatii celor prezenti despre situatia consulara, pentru ca apoi sa se arate deranjat de cat de mult a vorbit ministrul. Basescu sustinea, intr-un interviu difuzat in decembrie de catre BBC, ca ministrul Cioroianu "are un deficit urias de educatie", reprosandu-i acestuia ca vorbeste prea mult in prezenta sefului statului. "Imediat ce ii spune presedintele un lucru, incearca sa demonstreze cat de bine il stie el si vorbeste de zece ori mai mult decat presedintele. Sau, spre exemplu, eram la o intalnire cu romanii, s-a pus o intrebare legata de problemele consulare care sunt grave in Spania, ca de altfel peste tot. Este o nesimtire a Ministerului de Externe in a-si respecta cetatenii incredibila, pe care ministrii incearca s-o apere si mai ales incearca sa-si faca o clientela din ambasadori si consuli. Dar, venind la exemplu, il rog pe ministru sa clarifice un lucru si el, cu presedintele langa el, se lanseaza intr-un lung discurs care m-a obligat sa-l opresc. Era totusi cu presedintele, ii trebuia un raspuns scurt si cu asta basta. Presedintele era interlocutorul", se plangea Basescu. In cele din urma, Cioroianu a plecat de la conducerea Externelor, in aprilie 2008, la cateva saptamani dupa ce a reprezentat Romania la marele Summit NATO de la Bucuresti. Plecarea sa a fost legata de cazul unui roman care murise intr-un spital polonez, dupa ce a intrat in greva foamei pentru a protesta fata de arestarea sa de catre autoritatile de la Varsovia.
Un alt episod plin de tumult in relatia dintre presedinte si Guvern a fost cel legat de prezenta lui Tudor Chiuariu in fruntea Justitiei si, ulterior, de intentia PNL si a lui Tariceanu de a incredinta ministerul Noricai Nicolai. Tudor Chiuariu i-a cerut presedintelui, in octombrie 2007, revocarea procurorului Doru Tulus, cunoscut ca apropiat al Monicai Macovei si al lui Traian Basescu. Chiuariu invoca deficiente majore in activitatea lui Tulus, de natura de a vicia actele de urmarire penala efectuate de sectia a II-a a DNA, identificate in urma controlului inspectiei judiciare. Basescu a refuzat revocarea lui Tulus. "Cel care ar trebui sa plece este ministrul Chiuariu", a afirmat Basescu. Ulteriror, seful statului declara ca Tudor Chiuariu este "un tanar mafiot obraznic", care serveste o clientela si pe care premierul Tariceanu nu l-ar fi numit ministru, daca ar fi fost "dezlegat". Dupa o luna, Basescu spunea ca un mafiot nu fura neaparat, ci face "lucruri rele". Presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului Calin Popescu Tariceanu, intr-o scrisoare datata 29 noiembrie, sa ii remanieze de urgenta pe ministrii Justitiei si Muncii, liberalii Tudor Chiuariu si, respectiv, Paul Pacuraru, fata de care se ceruse inceperea urmaririi penale. Dupa cateva ezitari, Chiuariu si-a prezentat demisia, in iarna anului 2007.
Succesoare a lui Tudor Chiuariu a fost desemnata de catre premier Norica Nicolai, la inceputul anului 2008, politician liberal perceput ca adversar vehement al lui Traian Basescu. Presedintele a refuzat numirea ministrului nominalizat de premier, fapt fara precendent. Initial el nu a dat explicatii, mentionand insa ca motivul ar fi legat de trecutul profesional al acesteia. Valul de reactii politice, mediatice si din Justitie a fost urias. Premierul a refuzat sa faca alta propunere, in ciuda unor repetate indemnuri ale lui Traian Basescu. Patru zile a durat schimbul de comunicate in care presedintele cerea premierului sa se razgandeasca, iar acesta refuza. Basescu a acuzat apoi, intr-o conferinta de presa, pentru a se explica, un incident din trecutul profesional al Noricai Nicolai, procuror care, inainte de 1989, fusese implicat intr-un dosar in care o persoana nevinovata fusese condamnata. Disputa a fost cap de afis mai mutle saptamani, adversarii politici ai presedintelui reprosandu-i ca nu a invocat "mapa profesionala" si in cazul ministrilor PD. El a replicat ca in cazul in care ministrul propus de premier nu trece prin Parlament, seful statului este in ipostaza unei comisii parlamentare de validare. Basescu i-a cerut, in cateva randuri, o intalnire lui Tariceanu, pentru ca situatia de la Justitie sa fie rezolvata. Tariceanu a refuzat, dupa care a acceptat intalnirea, dar a refuzat sa-si schimbe optiunea, dupa care a solictat chiar el o intalnire. Interimar la Justitie a devenit Teodor Melescanu, cu care presedintele a intrat in conflict legat de trimierea la Justitie a avizului de urmarire penala in cazurile Nastase, Mitrea, Chiuariu. In cele din urma, dupa o criza care a durat inadmisibil de mult, Basescu si Tariceanu au stabilit ca Justitia sa fie condusa de Catalin Predoiu, iar semnarea decretelor si depunerea juramantului s-au rezolvat in mai putin de trei ore.
In octombrie 2008, deputatii au adoptat, cu amendamente PSD, in unanimitate, o Ordonanta privind cresterea cu 50% a salariilor personalului din invatamant. Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, prezent in plen, a votat si el in favoarea cresterii salariilor profesorilor. Votul s-a desfasurat in prezenta reprezentantilor sindicatelor din invatamant, aflati in lojile salii de plen. Guvernul a afirmat, imediat, ca aceasta crestere nu poate fi sustinuta, in conditiile in care resursele statului sunt deja limitate. Guvernul mentiona printre argumentele impotriva cresterii salariilor profesorilor apropierea unei crizei economice globale ale carei semne erau deja mai mult decat vizibile in plan extern. Basescu a sustinut majorarea salariilor profesorilor. El spunea ca Romania trebuie sa aiba bani pentru cresterea salariilor in educatie daca domeniul este vazut ca o prioritate si ca principiul pe baza caruia sa se intample acest lucru trebuie sa fie "salarii contra performanta". Adomnitei a fost revocat din functie pentru votul din Parlament, iar conducerea Educatiei a fost preluata de Anton Anton, presedintele al Autoritatii Nationale pentru Cercetare si Stiinta. Guvernul a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala in legatura cu un posibil conflict intre Executiv si Legislativ provocat de adoptarea legii de majorare a salariilor cadrelor didactice cu 50%, dar verdictul judecatorilor a fost defavorabil lui Tariceanu. Premierul i-a cerut presedintelui sa nu promulge legea, dar Basescu a spus ca nu are motiv, din moment ce Parlamentul si Curtea au decis ca legea este oportuna si constitutionala. In cele din urma, Basescu a promulgat legea. Presedintele spunea, pe un ton zeflemitor, ca Guvernul proclama nejustificat apropierea Apocalipsei. Practic, rolurile se inversasera fata de situatia din 2007, cand Guvernul sustinea initiativa PSD legata de cresterea pensiilor, iar Basescu refuza.
In octombrie 2008, Basescu a criticat Guvernul in termeni duri pentru achizitionarea unor autoturisme Logan si a unor echipamente, toate pentru Ministerul de Interne, la preturi nejustificat de mari. Presedintele declara ca va sesiza institutiile statului pentru o analiza foarte serioasa pentru ca MIRA a semnat contracte pentru 392 de autotursime Logan la pretul de 11.700 de euro bucata, pentru care s-au contractat echipamente de 45.000 de euro, de trei ori mai scumpe decat masinile, iar pe autoturisme BMW s-au contractat echipamente pentru Politia Rutiera in valoare de mai mult de 60.000 de euro. El se intreba, retoric, referindu-se la pozitia legata de cresterea salariilor profesorilor, cand are Guvernul bani si cand nu.
De asemenea, pe 24 octombrie 2008 Basescu critica Guvernul pentru faptul ca, desi se plange ca nu exista bani pentru salariile profesorilor, a gasit doua miliarde de lei pentru clientii politici din administratiile locale, bani care se vor intoarce, convertiti in campanie electorala. In razboiul cu Tariceanu a fost folosita si vocea purtatorului de cuvant Valeriu Turcan, fost apropiat al premierului, trecut in tabara PDL. El acuza Guvernul, care invoca apropierea unei crize economice in Romania din cauza contextului global, ca face "evaluari apocaliptice": "Este regretabil si fara precedent ca insusi primul-ministru sa alimenteze nejustificat imaginea unei crize apocaliptice, in conditiile in care Romania are mijloace si resurse pentru a diminua efectele crizei economice mondiale". La cateva zile, Basescu a acuzat Guvernul de lipsa de onestitate, sustinand ca, desi se opune majorarii salariilor profesorilor, pe masa sefului statului s-au aflat o Ordonanta de majorare a salariilor managerilor de spitale, precum si una care marea de 4,4 ori salariile in ANL. El a tinut sa dea asigurari, referitor la cresterea salariilor profesorilor, ca "exista resurse, problema este cine are prioritate, profesorii sau clientela politica". Ulterior, in 2009, Basescu a admis ca a facut o eroare prin promulgarea legii privind marirea salariilor profesiilor.
Pe 30 octombrie 2008, odata cu apropierea alegerilor parlamentare, presedintele declara ca spera sa fie mai norocos la desemnarea viitorului premier decat a fost in 2004. De asemenea, el a mai spus ca relatia sa cu premierul nu se va deprecia insa intr-atat incat seful statului sa faca publice discutii din CSAT sau discutii private pe care le-a avut cu premierul. Nu a fost chiar asa, pentru ca urmatorul premier desemnat a fost Theodor Stolojan.
La finele lunii noiembrie 2008 au avut loc alegeri legislative, primele prin vot uninominal. La Camera Deputatilor, Alianta PSD+PC a obtinut 33,09% din voturi, urmata de PDL, cu 32,36% si PNL, cu 18,57 %, iar la Senat, PSD si PC au castigat 34,16% din voturi, PDL - 33,57% si PNL 18,74%. Cu toate acestea, PDL a obtinut mai multe mandate decat PSD, dat fiind mecanismul legislativ. Presedintele si-a revendicat, pornind de la Constitutie, un rol important in desemnarea premierului, spunand ca acesta trebuie sa provina din randul partidelor cu cele mai multe mandate. Pe 10 decembrie, Basescu a anuntat nominalizarea lui Theodor Stolojan pentru postul de premier, precum si faptul ca mandatul acestuia va fi de patru ani, in replica la informatiile privind posibilitatea ca PSD sa conduca Guvernul doi ani, iar PDL alti doi ani. Dupa numai cateva zile, fara a da o explicatie care sa stea in picioare, Stolojan a renuntat la madat, iar in locul sau a fost nominalizat Emil Boc. Dupa multe discutii si negocieri, PSD si PDL au semnat un parteneriat si au format Guvernul. Basescu declara, dupa ce membrii noului Executiv au depus juramantul de credinta, ca acest Guvern este rezultatul unui compromis politic in interes public, mentionand ca in sfarsit isi vede "visul cu ochii", respectiv un guvern sustinut transparent in Parlament. El mai spunea ca noul Guvern este 100 % romanesc, deosebindu-se de cel din 2004, care a inceput ca unul al Romaniei si a terminat fiind partial al lui Fenechiu si al lui Patriciu. De asemea, el cerea Guvernului sa uite ca in 2009 sunt alegeri prezidentiale si sa ia masuri dure care sa ajute la depasirea crizei economice. El a aratat ca stie ca actualul Guvern trebuie sa indrepte foarte multe lucruri generate de competitia dintre Executiv si Parlament incepand cu a doua parte a anului 2007 si pana la momentul alegerilor si i-a asigurat pe ministri ca va fi un partener corect al Cabinetului.
O prima problema cu noul Guvern a fost legata de ministrii de Interne. La conducerea ministerului s-au succedat, pentru perioade foarte scurte, Gabriel Oprea si Liviu Dragnea, amandoi preferand sa demisioneze, fara a oferi explicatii concludente, in scurt timp de la preluarea mandatelor. Dan Nica a fost propus de Biroul Permanent National al PSD pentru a prelua functia de ministru al Administratiei si Internelor, la inceputul lunii februarie 2009. Seful statului a participat la instalarea lui Dan Nica in functia de ministru de Interne, la sediul ministerului. Presedintele a discutat, atunci, dupa ceremonie, cu un grup de sindicalisti din domeniul energetic care protestau in fata sediului MAI. Basescu le-a promis protestatarilor ca va incerca sa le rezolve problemele, cu ajutorul lui Dan Nica. Protestatarii au spus ca spera ca Dan Nica, daca tot ii va ajuta, sa nu renunte la fel de rapid ca Oprea si Dragnea la functie. Ei au primit asigurari de la seful statului ca acest lucru nu se va intampla. Mai mult, Basescu le spunea protestatarilor ca Dan Nica va fi ministru de Interne timp de patru ani. In octombrie 2009 s-a dovedit ca nu avea sa fie asa.
Dupa instalarea noului Guvern, rafuiala presedintelui cu precedentul Cabinet nu s-a oprit. Traian Basescu a sustinut ca fondul de pensii este "prabusit" din cauza prestatiei Cabinetului Tariceanu. De asemenea, in ianuarie 2009 Basescu aprecia ca fostul Guvern a actionat "iresponsabil", contribuind cu peste 2% la accentuarea deficitului bugetar. In martie 2009, presedintele critica faptul ca fostul Guvern a cheltuit, in 2008, inaintea campaniei electorale, trei miliarde de lei din Fondul National de Dezvoltare, adaugand ca cetatenii romani platesc efectele unei "proaste guvernari". El mai spunea ca, in loc sa ajute la dezvoltarea unei clase de mijloc puternice, Guvernul a preferat, in ultimii ani, sa accentueze dependenta fata de stat. In aceeasi zi, presedintele declara ca ramane de vazut daca nu va trebui "discutat cu legea despre dezinformarea presedintelui", referindu-se la fostul Guvern, condus de liberalul Calin Popescu Tariceanu. Basescu spunea ca Guvernul Tariceanu nu-l informa pe presedinte. Tot astfel, Basescu declara ca fostul premier Tariceanu "crede ca este economia ca si cum cumperi blugi sau masini Citroen din Franta, le vinzi aici adaugand ceva la pretul ei, te numesti dealer de masini, pui papion, esti baiat elegant si cu asta ai terminat balciul". El sublinia, de asemenea, ca Guvernul a fost avertizat, in luna august 2008, printr-o scrisoare semnata de comisarul european Joaquin Almunia, ca modul cum gestioneaza bugetul este de natura sa influenteze negativ deficitul bugetar. In martie 2009, el spunea ca nu pune numai pe seama relei credinte dezinformarea presedintelui de catre fostul Guvern, ci si a incompetentei.
Relatia presedintelui cu Guvernul PDL-PSD a inceput, ca si in cazul Guvernului Aliantei DA, cu o perioada de gratie, acordata si definita, ca timp, in ambele cazuri, exclusiv de catre Basescu. Seful statului declara, pe 26 ianuarie 2009, ca perioada de gratie pe care o ofera Guvernului se opreste la prezentarea bugetului si ca va acorda actualului Cabinet acelasi tratament ca in cazul precedentului Executiv. Dupa numai o zi, el declara ca "se lasa impresia" ca ministrii ar fi ai partidelor, nu ai Guvenului Romaniei si ca, "daca vor incerca sa stea calare pe ei de la partid", el va reactiona. De asemenea, el spunea ca nu va reactiona negativ daca Guvernul ajunge la o intelegere cu sindicatele ca pentru sase luni sa se inghete salariile si pensiile, prioritatea fiind folosirea resurselor publice pentru punerea in miscare a economiei. Pe 11 februarie 2009 el atentiona ca "au aparut secretari de stat controversati", precizand ca doi secretari de stat fac obiectul dezbaterilor privind legatura cu domeniul petrolier, fara a nominaliza. Basescu a taxat Guvernul in cazul Ordonantei care permitea interferenta politicului in numirea conducerilor institutiilor deconcentrate, spunand ca reprezentantii partidelor aflate la guvernare ar trebui "sa mai reflecteze" la actul normativ. De asemenea, el a fost criticat dur de PSD cand a aparut neanuntat la o sedinta de Guvern, ministrii social-democrati amenintand ca daca acest lucru se va mai intampla, ei se vor ridica si vor parasi sala. In replica, Basescu spunea ca daca Marian Vanghelie a ajuns sa fie cel care aproba sau nu participarea presedintelui la sedintele de la Palatul Victoria, atunci e grav.
Pe 18 mai 2009, presedintele a spus, la Paris, ca s-a dezamagit si pe el insusi cand a luat decizia de a sustine, in decembrie 2008, o alianta intre PDL si PSD, mentionand ca a facut aceasta pentru a asigura stabilitatea politica a Romaniei. Ulterior, presedintele declara ca Guvernul "este bun, face fata crizei", desi are stangaciile lui in comunicare, mentionand ca nu poate reprosa Cabinetului acest lucru, atat timp cat si el are propriile stangacii in comunicare.
In vara anului 2009, ministrul PDL al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, a demisionat in urma scandalului in care numele ei a fost vehiculat in legatura cu chelturiea de catre institutie a unor fonduri. Ridzi a fost inlocuita cu Sorina Placinta, la a carei depunere de juramant Basescu a spus ca ramane solidar cu Guvernul, dar nu pentru ca ii place in mod special de vreunul dintre ministri, ci pentru ca este perioada de criza.
Solidaritatea se pare insa ca s-a epuizat in toamna anului 2009. Premierul Emil Boc a declarat, la finele lunii septembrie, ca a propus coalitiei PSD-PDL inlocuirea lui Dan Nica cu Vasile Blaga la Interne. Boc invoca o declaratie a ministrului Nica referitoare la posibilitatea fraudarii alegerilor prezidentiale cu ajutorul turismului electoral, urmand sa fie folosite autocare ale firmelor de transport. PSD a protestat vehement, amenintand cu parasirea Guvernului. Boc nu a renuntat si a trimis presedintelui revocarea lui Nica si propunerea de inlocuire a acestuia cu Blaga, sef al campaniei prezidentiale pentru un nou mandat a lui Basescu. Presedintele a chemat la calm, la reflexie, precizand ca nu sustine numirea lui Blaga la Interne, dar pozitia PSD nu s-a flexibilizat. Social-democratii spuneau ca pretextul invocat de Boc este unul fals, ca se doreste fraudarea prezidentialelor si ca, la fel ca in multe alte ocazii, in spatele deciziei premierului se afla Traian Basescu. Presedintele l-a chemat pe Nica la Cotroceni, sugerandu-i sa demisioneze, dar acesta a refuzat, spunand ca nu are motiv. Presedintele a semnat, in cele din urma, pe 1 octombrie, revocarea lui Nica si inlocuirea acestuia, interimar, cu Blaga. Basescu a spus ca solicitarea lui Boc a fost justa, ca declaratia lui Nica a fost o minciuna, ca a verificat personal situatia si a mentionat ca daca social-democratul a fost indus in eroare de un subordonat, ar fi trebuit sa recunoasca.
Ministrii PSD au demisionat din Guvern, care a devenit minoritar, democrat-liberalii preluand, interimar, portofoliile lasate libere de social-democrati. La scurta vreme, PSD s-a alaturat unui demers PNL legat de depunerea unei motiuni de cenzura. Motiunea de cenzura a fost redactata de initiatori, PNL si UDMR, astfel incat sa nu existe referiri la perioada in care PSD a facut parte din Guvern. Pentru prima data in istoria post-decembrista, Guvernul a fost demis prin aprobarea unei motiuni de cenzura. Basescu a acuzat PSD, PNL si UDMR ca au lasat tara fara Guvern intr-o perioada dificila, de criza economica. PSD, PNL, UDMR, PC si Minoritatile nationale reprezentate in Parlament - grup care, traditional, vota cu Guvernul - s-au aliat pentru formarea viitorului Cabinet si l-au sustinut pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Dupa o serie de consultari la Cotroceni, presedintele Basescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru, tehnocrat al BNR, sa formeze Guvernul. Propunerea a fost vehement criticata de toate partidele, mai putin de PDL. Lui Basescu i s-a reprosat ca nu tine cont de majoritatea din Parlament, majoritate pe care o tot invoca in reprosurile adresate Guvernului condus de Tarcieanu dupa ce PDL a fost dat afara din Executiv.
Ministrii propusi de Croitoru au fost audiati de comisiile parlamentare, doar Vasile Blaga si Bogdan Aurescu reusind sa primeasca avize pozitive. Plenul Parlamentului a respins, apoi, Cabinetul Croitoru. Majoritatea a adoptat o declaratie politica in Parlament, prin care isi afirma sustinerea pentru Klaus Iohannis in fruntea Guvernului. Dupa o noua serie de consultari, Basescu l-a nominalizat pe Liviu Negoita, primar al Sectorului 3 al Bucurestilor, ca premier. Acesta nu a mai reusit nici macar sa ajunga in Parlament, situatia devenind blocata si neincadrabila nici macar in prevederile constutionale.
Astfel, relatia dintre presedinte si Guvern a fost, in cinci ani de mandat, un scandal permanent, complet ineficient. Multe dintre temele lansate de presedinte au ramas, in timp, fara raspuns, dovedindu-se ca nu s-a dorit rezolvarea unor nereguli sau deficiente, ci castigarea unor batalii politice, De fapt, a fost vorba de un blocaj perpetuu si de o cantitate impresionanta de energie canalizata exclusiv spre sicanare reciproca.