Q Magazine publica articolul "Umilirea Armatei", pe care il puteti citi in continuare.
'Atunci cand vine vorba despre comportamentul politic al Romaniei, deja toti partenerii externi si interni ai statului roman stiu la ce sa se astepte: incoerenta, minciuna si incalcarea tuturor angajamentelor.
Pusa in fata neincrederii occidentalilor, referitor la incapacitatea sa de a gestiona frontierele de vest ale Uniunii Europene, Romania a suferit un soc la auzul refuzului Frantei si Germaniei de a permite intrarea noastra in spatiul Schengen. Totusi, ceea ce uita Guvernul este ca aceasta nu este decat o urmare a incapacitatii sale de a-si respecta promisiunile, a calcarii in picioare a tuturor angajamentelor asumate de-a lungul timpului de catre statul roman. Fie ca e vorba despre Uniunea Europeana sau despre NATO, diferenta dintre declaratii si fapte a fost enorma si doar jena diplomatica a facut, de multe ori, ca Vestul sa nu ne arate, fara mila, usa!
Inconsistenta actului de guvernare a construit o intreaga piramida a neincrederii mai ales in interior, acolo unde largi categorii profesionale sunt din ce in ce mai mult umilite de niste institutii ale statului care actioneaza impotriva propriilor cetateni cu ura, programat, tocand constant orice speranta, in numele unei reforme vagi si nesustenabile.

• Militarii - acesti pioni sacrificabili

Lipsiti de apararea unui minister care a devenit o oficina de partid, lipsiti de respectul unui comandant suprem prea ocupat cu consolidarea propriului cult al puterii, anatemizati in toate discursurile publice, "nesimtitii" poporului roman, militarii isi poarta acum crucea pe ulitele sordide ale dispretului visceral al unei clase politice mute si surde in fata erodarii constante a moralei. Lipsita permanent de logistica necesara, cu un buget injumatatit, securitatea nationala mai reprezinta azi, pentru actuala guvernare, doar acel instrument de control al presei, si in nici un caz protejarea moralului unei Armate umilite, lovita fara mila, cu incrancenare, din toate partile.
"Militarii au dreptate cand spun ca nu trebuie sacrificati, insa aritmetica bugetara este cinica si nu asculta de motivatiile sociale", spunea guvernatorul BNR, acum cateva zile, pentru ziarul Gandul.
Tot referitor la acest subiect, Mugur Isarescu dadea exemplul pensionarilor militari, care au iesit la pensie datorita reformelor din sistemul armatei. El insusi povestea cum in anul 2000, cand ocupa functia de premier, s-a dus la Bruxelles, iar oficialii NATO i-au spus ca Romania are o armata de tip estic, care trebuie redusa drastic, si au intrebat daca statul este pregatit sa asigure pensiile persoanelor care ies din armata. Evident ca, la vremea respectiva, intr-un cor, toti reprezentantii statului si-au asumat acest angajament de a face reformele, cu aceste costuri, in scopul unui tel mult mai important: intrarea Romaniei in structurile euroatlantice. Angajamentul luat a durat "de la mana pana la gura", caci, iata, la doar sase ani de la accederea oficiala (in 2004), odata vazuta cu "sacii in caruta", Romania face exact ceea ce stie ea mai bine: isi calca in picioare toate promisiunile.
Doua sunt marile nelamuriri ale militarilor. Prima se refera la necesitatea recalcularii acestor pensii. Care sunt resorturile acestui demers? Au fost ele emise initial in mod ilegal, au fost ele nemeritate sau imorale? Iar a doua este mai mult o perceptie decat o nemultumire. Perceptia faptului ca, prin "pedepsirea" post-factum a tuturor militarilor cu stagii incomplete, adica a celor care s-au sacrificat pentru reforma Armatei, de fapt se pedepseste, pentru o vina inca incomplet determinata, o generatie care a facut posibila integrarea Romaniei in NATO. Un act de razbunare bine tintit, o pedeapsa cruda si o razbunare pentru faptul ca ne-am dorit o Romanie occidentala.
"Mi-am pus cariera politica in joc in momentul in care am facut o declaratie, acum trei saptamani, o luna (n.n. - septembrie 2010), impreuna cu doamna general Lupu, care reprezinta finantele din Ministerul Apararii, si in care am spus clar, cu date concrete, ca pensiile de la 30 de milioane in jos, ce reprezinta aproximativ 92,35%, nu scad. Daca scad, imi dau demisia. Ca sa fie clar". Iata ca "este clar" ca au inceput sa scada pensiile "sub 30 de milioane". Si totusi, demisia ministrului Apararii intarzie sa apara. Caci, nici in declaratiile ministrului, nici in ale premierului si nici in cele ale presedintelui nu apare aceasta sintagma "stagiul complet". Aceasta a aparut doar in momentul in care s-a determinat ca, practic, prin recalculare, nu se economiseste mai nimic la buget, 92% dintre aceste pensii fiind sub 3.000 de lei.

• Minciunile comandantului suprem

"Este un sistem de pensii militare, deci n-au de ce sa se considere in zona privilegiatilor. Ca atare, va asigur ca, daca aceasta lege trece (legea pensiilor - n.r.) intr-o forma care pune sub semnul intrebarii mentinerea pensiilor ofiterilor in rezerva, o voi trimite inapoi la Parlament pentru a fi discutata si pusa in regula. Nu exclud posibilitatea sa cer revenirea la un sistem de pensii militare asa cum sunt aproape in toate statele NATO. (...) Ca urmare a Ordonantei de Urgenta nr. 1/2010, nu se va atinge nimeni de cuantumul pensiilor militare si de serviciu." Nu este nimic altceva decat asumarea publica a unui principiu de catre Traian Basescu, exact acum un an, in fata Statului Major General. Diferenta intre vorbe si realitate, intre promisiunea unui comandant suprem si faptele sale face sa fie elocvent nu numai modul sau de gandire, dar si grava eroare de a crede ca, odata cu integrarea in NATO, Romania nu mai are nevoie de militari si de aportul lor la fenomenul securitatii nationale. Securitate nationala care, iata, inseamna mai mult securitatea unei guvernari din ce in ce mai inepte si mai false.
Baleind gratios printre declaratii mincinoase, cuplate cu promisiunile electorale, actualii guvernanti calca cu buna stiinta in picioare orice fel de demnitate a functiei, orice onoare a cuvantului dat, folosind drept pretext diverse legi sau hotarari emise "pe genunchi" pentru a mai carpi un buget pe care habar nu au cum sa-l gestioneze. Marea problema nu o reprezinta legalitatea reducerii pensiilor militare, ci tocmai principiile pe care Romania s-a angajat sa le respecte. De ce se mai mira atunci presedintele Basescu ca nimeni nu mai are incredere in Romania, daca nici cetatenii sai nu mai au incredere ca ceea ce e valabil astazi nu mai este valabil peste o saptamana?
Principalele caracteristici ale moralului unui militar sunt si vor fi stoicismul in fata "vicisitudinilor" vietii, dar si acea asumare voluntara a unor constrangeri de care fiecare a fost constient in momentul depunerii juramantului militar. Totul insa pana la minciuna. Minciuna promovata tocmai de catre cel caruia ar trebui sa-i prezinte, mandru, onorul: presedintele Romaniei, comandantul suprem al Armatei!'