Cotidianul.ro informeaza : Presedintele Romaniei, pus la punct de magistrati
AMR si CSM critica dur Constitutia "Basescu"
Presedintele Traian Basescu a semanat vant si acum culege furtuna. Asociatia Magistratilor din Romania si Consiliul Superior al Magistraturii nu accepta jocul electoral si de imagine al lui Traian Basescu concretizat prin asa-zisul proiect de revizuire a Constitutiei. Puteti citi in continuare a patra parte a analizei magistratilor.
IV. Modificarea art. 133 din Constitutie
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:
a) 10 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Parlament; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 5 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 6 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala: 3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei.;
c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre membrii prevazuti la alineatul (2) literele a) si b), pentru un mandat de un an, ce poate fi innoit o singura data. Mandatul acestuia nu poate fi prelungit.
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani si nu poate fi prelungit sau innoit..
(5) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot public si se motiveaza.
(6) Abrogat
(7) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul (2).
Este in afara oricarui dubiu ca CSM, ca garant al independentei justitiei, si a carierei magistratilor nu poate fi compus in principal decat din judecatori, reprezentanti ai profesiei, acestia fiind cei mai in masura sa decida politicile de resurse umane, de functionare a sistemului judiciar, precum si sa ia decizii in privinta carierei magistratilor si a sanctionarii disciplinare a acestora.
Propunerea unui numar atat de mare din randul societatii civile in structura Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta o diformitate de reglementare in privinta puterii judecatoresti, din moment ce nicio alta putere in stat nu include in structura ei reprezentanti ai societatii civile, ci ele se conduc autonom, organele lor de conducere fiind selectate din randul propriilor membri, iar raporturile cu celelalte puteri includ reguli constitutionale exprese. Din organizarea constitutionala a celorlalte puteri reiese implicit ca este exclus ca puterea judecatoreasca sa interfereze in vreun fel cu ele (Titlul III - Capitolele I, II, III si IV din Constitutie), dispozitii constitutionale care asigura strict separarea puterilor in stat.
Opinia structural eronata potrivit careia justitia ar trebui sa raspunda in fata unei autoritati publice ori in fata unei alte entitati statale contravine conceptului de independenta a sistemului judiciar.
Or, proiectul in discutie asigura ingerinta altor puteri in independenta justitiei, situatie care contravine cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte sau pe care le-a ratificat si care fac parte din dreptul intern cu forta juridica supralegislativa (art. 11 si 148 din Constitutie).
Pe de alta parte, numarul de sase persoane din societatea civila, care nici macar nu mai trebuie sa fie specialisti in domeniul dreptului, si care pot participa nu doar la sedintele plenului, putand fi alesi si ca presedinti ai Consiliului, in conditiile in care trei dintre acestia sunt numiti de Parlament si trei de catre Presedintele Romaniei, incalca dur principiul separatiei puterilor in stat, putandu-se ajunge la situatia absurda ca reprezentanti ai societatii civile alaturi de ministrul justitiei si procurorul general al Romaniei sa fie superiori numeric in cadrul sedintelor pe sectii, ceea ce inseamna exclusivarea deciziei politice si pervertirea independentei sistemului judiciar in numele caruia deciziile vor fi luate de factorul politic, intruziune nepermisa in niciun stat pretins democratic.
Mai grav, politicul va determina cariera judecatorilor si sanctionarea magistratilor prin controlul componentei Consiliului Superior al Magistraturii, modificare care ridiculizeaza principiile separatiei puterii in stat si a independentei puterii judecatoresti din moment ce aceste doua atribute sunt la discretia si sub control politic.
Tot astfel, proiectul de revizuire sterge normalitatea si firescul vizand componenta cel putin a jumatate din numarul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii din judecatori, asa cum este statuat si prin Recomandarea 12/2010 a Comitetului Ministrilor.
In viziunea proiectului nu exista paritate intre numarul judecatorilor si procurorilor - cate 5 reprezentanti ai adunarilor generale ale procurorilor si judecatorilor cu toate ca numeric sistemul judiciar este compus majoritar din judecatori., incalcandu-se atat principiul reprezentativitatii, cat si pe cel al egalitatii votului (art. 62 alin. 1 si art. 16 din Constitutie, precum si art. 4 din Constitutie).
In acest sens, s-a pronuntat chiar Curtea Constitutionala, care a apreciat ca egalitatea nu inseamna uniformitate, situatiilor egale corespunzandu-le tratament egal si, corespectiv, celor diferite aplicandu-se un tratament diferit (Deciziile Curtii Constitutionale nr. 35/1993; 18/1996; 82/1995; 77/1997; 385/1997), principiul egalitatii presupunand existenta unui drept fundamental, dreptul la diferenta, iar impunerea unei masuri in care egalitatea nu este naturala semnifica o discriminare (Decizia nr. 256/1997, Decizia nr. 49/1998).
Or, daca scopul alegerii de catre membrii adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor este de a desemna, conform art. 133 alin. 1 si 2 din Constitutie, reprezentantii acestora in Consiliul Superior al Magistraturii, care are ca rol garantarea independentei justitiei, ce se realizeaza conform art. 126 alin. 1 din Constitutie de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti prevazute de lege, numarul egal de reprezentanti in Consiliul Superior al Magistraturii a celor doua categorii de magistrati incalca realitatea numerica majoritara a judecatorilor in sistem si deviaza de la principiile constitutionale privind reprezentativitatea si egalitatea in drepturi, configurandu-se nepermis o egalitate artificiala, structurata politic.
Potrivit prevederilor constitutionale actuale si asa cum este consacrat in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si in majoritatea constitutiilor statelor democratice, Ministerul Public si corpul profesional al procurorilor nu fac parte din Puterea Judecatoreasca, ci institutia procurorului avand o natura juridica mixta - executiva si judecatoreasca, fiind apropiat in egala masura de Puterea Executiva (sunt organizati si functioneaza sub autoritatea ministrului justitiei - art.132 alin.1 din Constitutie) si de Puterea Judecatoreasca, parchetele fiind organizate pe langa instantele de judecata (art.131 alin.(3) din Constitutie).
Practic, proiectul lasa puterea judecatoreasca cu o reprezentare infima, doar 6 judecatori (5 alesi si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, membru de drept), in timp ce 13 persoane cu drept de vot sunt din afara puterii judecatoresti, 5 procurori alesi si unul membru de drept (procurorul general al Romaniei), ministrul justitiei (membru al executivului) si 6 reprezentanti ai societatii civile, in realitate desemnati politic (3 desemnati de Parlament si 3 desemnati de seful statului), situatie care afecteaza grav independenta puterii judecatoresti prin structura nefireasca a componentei corpului Consiliului Superior al Magistraturii, care amprenteaza deciziile CSM, in materii ce trebuie abstrase oricarei puteri exterioare de sistem.