Cotidianul.ro informeaza : Presedintele Romaniei, pus la punct de magistrati
AMR si CSM critica dur Constitutia "Basescu"
Presedintele Traian Basescu a semanat vant si acum culege furtuna. Asociatia Magistratilor din Romania si Consiliul Superior al Magistraturii nu accepta jocul electoral si de imagine al lui Traian Basescu concretizat prin asa-zisul proiect de revizuire a Constitutiei. Puteti citi in continuare prima parte a analizei magistratilor.
Magistratii: foc incrucisat
In cadrul unei ample analize, Asociatia Magistratilor din Romania dezvaluie ca noul proiect de revizuire a Constitutiei contine o serie de incalcari ale Constitutiei in vigoare. Mai mult, acest organism demonstreaza ca inclusiv procedura utilizata este neconstitutionala. Concret, AMR arata ca proiectul trimis spre avizare Curtii Constitutionale contine articole introduse de catre presedintele Traian Basescu, desi acesta nu are in atributii in acest sens. AMR prezinta un tabel in care pune fata in fata proiectul de revizuire (legal) al Guvernului si proiectul adaugit de Traian Basescu ajuns pe masa judecatorilor de la Curtea Constitutionala.
La doar 24 de ore dupa ce AMR a publicat pe site-ul propriu criticile la adresa proiectului de revizuire a Constitutiei, si CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) a iesit cu un comunicat in care critica unele aspecte ale proiectului de revizuire, precizand ca se incalca independenta Justitiei.
CSM va sesiza Comisia de la Venetia
Intr-un comunicat de presa de joi al Consiliului Superior al Magistraturii se arata: "CSM a analizat proiectul legii de revizuire a Constitutiei propus de Presedintele Romaniei. In cursul zilei de ieri CSM a trimis CCR un punct de vedere argumentat cu privire la acesta.
In esenta, documentul intocmit de CSM afirma ca limitele de revizuire a Constitutiei sunt afectate intrucat prin unele dispozitii se incalca independenta justitiei. Excluderea din competenta jurisdictionala a instantelor a anumitor tipuri de cauze pe considerente politice, restructurarea din temelii a CSM etc sunt masuri ce pot afecta stabilitatea sistemului si realizarea rolului sau. In acest context, chiar ne gandim daca CSM nu ar trebui sa dobandeasca dreptul de initiativa legislativa in domeniu, ori dreptul de a numi o parte din judecatorii CCR, din moment de acest organism politico-juridic trebuie sa reprezinte in mod echilibrat toate cele trei puteri publice ale statului.
Pentru o opinie pertinenta in materie, dupa ce vom afla solutia Curtii Constitutionale, vom initia - daca va fi cazul - sesizarea Comisiei de la Venetia, un organism al Consiliului Europei cu rol consultativ specializat in chestiuni constitutionale si de protectie a statului de drept".
Punct de vedere al Asociatiei Magistratilor din Romania vizand neconformitatea proiectului de revizuire a Constitutiei cu limitele de revizuire a Legii fundamentale stabilite prin art. 152 din Constitutie
Convinsi fiind ca revizuirea Constitutiei Romaniei trebuie sa fie solidara cu articularea statului de drept al carui fundament democratic trebuie augmentat,
Si ca in niciun caz ori sub niciun pretext nu trebuie sa se constituie intr-un regres constitutional ori o dereglementare a structurilor puterilor in stat a caror functionare separata nu trebuie subminata prin uzurparea competentelor proprii fiecarei puteri ori a intruziunilor subordonatorii sau de control si
Militand pentru existenta fireasca, normala a statului de drept, sintagma care, in esenta, semnifica limitarea statului prin drept si
Avand in vedere ca principiile de esenta ale dezvoltarii sociale ori ale drepturilor persoanei nu trebuie diminuate disimulat,
Asociatia Magistratilor din Romania exprima urmatorul punct de vedere in raport cu proiectul de revizuire a Constitutiei, cu toate ca, in expunerea de motive a proiectului inaintat de Guvern Presedintiei, puterea judecatoreasca nu este mentionata ca o componenta a puterilor in stat, desi ambele proiecte de revizuire, si cel al Guvernului, si cel al Presedintiei, ii aduc grave si serioase ingradiri, transformand independenta ca o componenta structurala de sistem intr-un simplu termen sinonim cu subordonarea si controlul politic.
FINE DE NEPRIMIRE
Desi Curtea Constitutionala este abilitata potrivit art. 146 lit. a din Constitutie sa se pronunte din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei, in realitate, dat fiind faptul ca proiectul de revizuire a Constitutiei nu apartine Guvernului, ci initiativei de revizuire a Presedintiei Romaniei, Curtea nu se poate pronunta valid asupra unei initiative de revizuire care nu are ca titular Guvernul Romaniei.
Astfel, potrivit art. 150 din Constitutie, revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei doar in urma propunerii Guvernului, ceea ce inseamna ca propunerea de revizuire are ca autor Guvernul, si nu Presedintia Romaniei. De altfel, acest lucru rezulta si din dispozitiile constitutionale inserate in capitolul II vizand institutia prezidentiala, care nu ii rezerva Presedintelui Romaniei dreptul de initiativa legislativa, precum si din sectiunea a III-a din Constitutie, inititulata Legiferarea, care, in art. 74 (Initiativa legislativa), nominalizeaza expres titularii dreptului de initiativa legislativa, intre care Presedintele Romaniei nu este inclus.
In consecinta, initiativa de revizuire a Constitutiei nu apartine Presedintelui Romaniei si nici institutiei prezidentiale, ci exercitarea acesteia este conditionata de existenta unui proiect de lege constitutionala emanat de la Guvern. Misiunea prezidentiala in materie de revizuire a Constitutiei se rezuma la inaintarea propunerii proiectului de revizuire a Constitutiei elaborat de Guvern, sau, in ipoteza implicarii sale directe, atributiile presedintelui statului se circumscriu functiei de mediere statuata prin art. 80 alin. 2 din Constitutia Romaniei (Rolul Presedintelui), sens in care poate negocia cu guvernul modificari ale propunerii de revizuire a Constitutiei, dar, in orice caz, proiectul final apartine in exclusivitate Guvernului.
Prin urmare, in ipoteza in care peste jumatate dintre textele proiectului de revizuire a Constitutiei nu apartin proiectului Guvernului, ci Presedintiei Romaniei, se incalca grav art. 150 din Constitutie, nefiind posibil ca Presedintele Romaniei sa isi elaboreze propriul proiect de Constitutie, in conditiile dispozitiilor constitutionale in vigoare.
Din aceste considerente, sesizarea Curtii Constitutionale poarta in sine viciul nulitatii ei, Curtea Constitutionala neputandu-se pronunta asupra initiativei de revizuire a Constitutiei, fara a incalca ea insasi dispozitiile constitutionale privitoare la titularul proiectului de revizuire.
Fata de cele expuse, consideram ca solutia pe care ar trebui sa o pronunte Curtea Constitutionala, dat fiind faptul ca propunerea de revizuire a Constitutiei nu realizeaza conditiile de admisibilitate privitoare la titularul proiectului legii constitutionale de revizuire a Constitutiei este respingerea sesizarii, deoarece, potrivit art. 55 din Legea 47/1992, Curtea Constitutionala poate proceda la examinarea pe fond a cauzei numai in conditiile in care a fost legal sesizata.
Anexam alaturat tabelul comparativ care releva diferentele dintre proiectul propus de Guvernul Romaniei si cel inaintat de Presedintele Romaniei, care exclude calitatea de titular al proiectului Guvernului Romaniei.
RESPECTAREA DISPOZITIILOR CONSTITUTIONALE PRIVIND REVIZUIREA (ART. 19 DIN LEGEA 47/1992, ART. 146 ALIN. 1 LIT. A DIN CONSTITUTIE)
Revizuirea Constitutiei este limitata prin dispozitiile art. 152 (Limitele revizuirii), text care exclude expres de la revizuire independenta justitiei (alin. 1), precum si revizuirea care are ca rezultat suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora (alin. 2).
Incalcarea art. 152 alin. 1 din Constitutie prin revizuirea independentei justitiei - Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
I. Modificarea art. 52 alin. 3 din Constitutie - Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare savarsite
Eroarea judiciara nu exista in abstract si in afara unei definiri a notiunii in sine, precum nu poate exista fara a fi raportata la o conduita imputabila judecatorului care sa o fi produs, consecinta a gravei neglijente ori a relei sale credinte.
A proceda altfel inseamna a stabili o forma de represiune impotriva judecatorului, la nivel constitutional in dezacord profund cu orice forma de raspundere existenta in orice sistem de drept care implica obligatoriu si conduita imputabila a persoanei in raport cu acel fapt.
Asa cum este singularizata raspunderea magistratului doar la eroarea judiciara in afara elementelor de structura ale raspunderii, judecatorul raspunde indiferent daca eroarea ii este imputabila sau nu. De aici rezulta ca eroarea nedefinita conceptual (de altfel, niciun sistem de drept nu a definit-o inca) poate imbraca orice forma, iar judecatorul este tinut sa raspunda chiar si in conditiile unei conduite corecte si profesioniste.