Spate asigurat si pentru PPE, si pentru partidele romanesti

Iminenta integrare a Romaniei in Uniunea Europeana aduce cu ea si o schimbare destul de importanta pe scena politica autohtona. Este vorba despre orientarea sau reorientarea unor partide spre doctrina populara, in spiritul Partidului Popular European (PPE). In ultima vreme, chiar s-a creat impresia unei inflatii pe acest segment politic. Fenomenul a fost extrem de evident mai ales pentru ca este vorba nu de partide aproape anonime, ci de partide parlamentare.
Imboldul spre un asemenea demers din partea unor partide romanesti are o dubla explicatie. Pe de o parte, partidele romanesti in cauza vor sa se asigure ca vor fi la putere si la nivel european. Grupul Parlamentar al PPE este cel mai numeros din Parlamentul European, cu 268 de membri (37% din numarul total al europarlamentari-lor - 732). PPE este totodata si singura formatiune politica europeana care are reprezentanti din toate cele 25 de state membre ale UE. Afilierea la aceasta grupare aduce automat un statut privilegiat pentru partidele noastre, cel putin pana la urmatoarele alegeri parlamentare europene. Pe de alta parte, si PPE este extrem de interesat pentru a atrage prozeliti din viitoarele state membre ale UE. Cum Romania va avea 35 de parlamentari in legislativul european, pentru PPE este important ca o mare parte dintre acestia sa intre in grupul sau parlamentar, si nu la socialisti, care sunt a doua putere politica la nivelul UE.
Asa se face ca deocamdata PPE nu refuza pe nici unul dintre aspirantii autohtoni la asocierea sau afilierea la grupul sau. Principial, PPE pune doar conditii doctrinare, ceea ce pana la urma nici nu este greu de realizat. Cel mai bun exemplu este Partidul Democrat, care, prin “forta“ noului lider Emil Boc, si-a schimbat doctrina din “democrata“ in “populara“, cu toate consecintele ce decurg de aici. In aceste conditii, n-a fost deloc intamplator ca PPE si-a organizat la Bucuresti - la inceputul lui iunie - reuniunea Biroului sau politic. La reuniune au luat parte si liderii Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD) si Uniunii Democrata Maghiara din Romania (UDMR), deja asociate la PPE, dar si cei ai PD si ai Partidului Conservator, ca aspiranti. Cele doua partide si-au si depus, de altfel, cererile de afiliere la PPE.
In concluzie, miza este deosebit de mare atat pentru popularii europeni, care formeaza cel mai numeros grup parlamentar european si isi doresc o reprezentare serioasa pe scena politica romaneasca, dar si pentru partidele politice romanesti, atrase de sustinerea pe care PPE o poate oferi Romaniei in perspectiva aderarii la UE.

Virajul democratilor spre centru-dreapta

Partidul Democrat a parasit definitiv linia social-democrata la Conventia Extraordinara din iunie a partidului, cand Emil Boc - care a si fost ales atunci presedinte al partidului - a prezentat o motiune cu multe orientari doctrinare spre centru-dreapta. Imediat, PD s-a si retras din Internationala Socialista pentru a putea face demersurile de inscriere in PPE.
Secretarul general al PPE, Antonio Lopez, invitat la Conventia Nationala a PD, le-a transmis democratilor ca formatiunea sa este “foarte loiala“ fata de partenerii sai.
Lopez a precizat ca se afla pentru a treia oara la Bucuresti in ultimele trei luni, impresiile sale fiind “din ce in ce mai bune“, ceea ce, in opinia sa, inseamna ca lucrurile “se misca in directia buna“.
“Asa face si Traian Basescu: mereu se misca si mereu in directia buna“, a spus Lopez spre incantarea generala a salii, care a izbucnit in aplauze.
Reorientarea doctrinara a PD a adus si o alta viziune despre mult discutata fuziune cu PNL. Liderii democrati si-au dat seama ca o astfel de fuziune le-ar opri calea spre PPE, pentru ca PNL sunt deja inclusi in familia liberala europeana.
A fost momentul in care democratii au anuntat ca renunta sa mai discute despre contopirea celor doua partide. Vicepresedintele democrat Sorin Frunzaverd, a declarat ca transformarea PD in partid popular si aderarea la PPE nu presupun “nici un fel de obligatie“ in legatura cu vreo fuziune politica, democratii nefiind nevoiti sa realizeze vreo fuziune cu nici un alt partid romanesc de orientare populara sau membru al PPE.
“Personal, cred ca nu trebuie sa fuzionam nici cu liberalii. Formam astazi cu liberalii o alianta functionala, o alianta care va deveni mult mai fireasca daca vom deveni partid popular, intre un partid de centru-popular si unul de dreapta, national liberal. Noi vom reprezenta Romania in PPE, ei au aceeasi reprezentare in grupurile liberale la nivel european. Este o stare de colaborare de acum naturala“, a explicat Frunzaverde.

Umanisti, conservatori, populari

Dupa 14 ani in care a activat sub stindardul umanismului, o doctrina mai putin cunoscuta si deci influenta, partidul infiintat si condus de omul de afaceri Dan Voiculescu a virat-o brusc spre ideologia populara din considerente lesne de inteles. La 7 mai anul acesta, PUR a devenit oficial Partidul Conservator, nume se pare inspirat de la partidul omonim britanic in urma vizitei particulare indelungate a lui Dan Voiculescu la Londra. In ciuda neincrederii afisate de formatiunile concurente, cu care de altfel au si intrat in conflict, fostii umanisti s-au miscat relativ repede si au cerut PPE sa-i primeasca in aceasta organizatie. Biroul Politic al PPE, desfasurat la 27 si 28 iunie la Bruxelles, a decis sa accepte cererea conservatorilor de afiliere la aceasta formatiune. In acest timp, in tara, Dan Voiculescu si Emil Boc, parteneri la guvernare, s-au cam intepat reciproc in privinta sinceritatii demersurilor de apartenenta la curentul popular.
“Daca il preocupa atat de mult Partidul Conservator (pe Boc - n.n.), ii amintesc faptul ca noi, spre deosebire de PD, ne-am stabilit foarte clar si de mult timp orientarea: suntem un partid care sustinem de 14 ani cauza intreprinderilor mici si mijlocii, dezvoltarea clasei de mijloc, proprietatea privata, afirmarea individului, valorile traditionale, familia, comunitatea, credinta“, a raspuns liderul PC.
Ulterior, el a declarat ca Partidul Conservator “nu doreste fuziune cu nimeni“, chiar daca PPE recomanda acest lucru pentru partidele romanesti.
“Noi credem ca in Romania trebuie sa avem cateva partide populare, dar in acelasi timp suntem impotriva monopolului politic. Daca un grup popular ar insemna monopol politic, nu suntem de acord“, crede Dan Voiculescu.

Gheorghe Ciuhandu se declara arbitrul afilierilor

Presedintele Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Gheorghe Ciuhandu, nu vede cu ochi buni buluceala partidelor romanesti pe culoarul popular. Partidul sau, ce-i drept neparlamentar, este de multa vreme asociat la PPE.
Ciuhandu a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca va prezenta Partidului Popular European (PPE) un raport de monitorizare legat de actiunile PD si PC in plan national, inainte ca popularii europeni sa se pronunte in legatura cu primirea celor doua formatiuni.
Ciuhandu a precizat ca PD si PC vor fi monitorizate atat din punct de vedere al demersurilor legislative, cat si din punct de vedere al demersurilor guvernamentale. El a subliniat ca pentru PPE sunt mai multe chestiuni care “ridica semne de intrebare legate de seriozitatea demersului PD si PC de a intra in PPE“. “Faptul ca unii se trezesc liberali, la pranz isi fac siesta ca social democrati, iar seara se imbraca in pijamale populare nu este de natura sa linisteasca pe cineva“, a declarat Ciuhandu.
Cu toate ca spera ca aceste reorientari sa fie facute din motive doctrinare, Ciuhandu crede ca “este vorba de oportunism politic“.
“Solicitarile PD si PC de aderare la PPE confirma justetea politicii PPCD (fost PNTCD), care de 15 ani militeaza pentru promovarea valorilor crestin-democrate si populare in Romania. Din punctul de vedere al PPCD, realizarea unui pol de centru-dreapta in Romania se poate face printr-o federatie sau alianta de partide care sa isi pastreze individualitatea, dar care sa candideze pe liste comune in baza unui program negociat, asa cum am afirmat si la intrunirea de la Bucuresti, din 2 iunie 2005.
Partidele candidate insa trebuie sa indeplineasca criteriile si cerintele Partidului Popular European si in raport cu partidele deja membre ale PPE din Romania.
Asa cum PPCD colaboreaza cu UDMR, si Partidul Democrat ar trebui sa fie deschis unui dialog cu PPCD. Precizez ca nu se pune sub nici o forma problema unei comasari prin absorbtie a PPCD in PD, ci doar a unui dialog sincer si deschis pentru stabilirea unei politici comune“, a afirmat presedintele PPCD.

PPE, in cifre si date

PPE condus de Wilfried Martens este diferit de grupul politic omonim din Parlamentul European, al carui presedinte este Hans-Gert Poettering. Acesta din urma are in componenta PPE-ul si europenii-democrati (asa-numitii “tory“ britanici). Impreuna, alcatuiesc PPE-DE (Partidul Popular European-Democratii Europeni).
Congresul, forumul democratic al PPE, este organizat o data la trei ani. Conducerea partidului este reprezentata de presedinte, secondat de 10 vicepresedinti si un trezorier. Structura de conducere mai include secretarul general si presedintele grupului politic al PPE-DE din cadrul Parlamentului European. Sediul central al PPE se afla la Bruxelles. PPE aduna partide politice din majoritatea tarilor europene, 41 de partide avand statut de membru cu drepturi depline. Partide cu orientare politica populara membre ale PPE vin din Austria, Elvetia, Belgia, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Spania, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia, Slovacia si Slovenia.
Alte noua formatiuni politice au statutul de membru asociat in PPE, printre care si doua partide roma-nesti - PPCD si UDMR.
Fondat in iunie 1953 sub numele de Grupul Crestin-Democrat din cadrul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), grupul s-a implicat activ in intreaga evolutie a Uniunii Europene, de la inceputurile sale si pana la schitarea si redactarea Constitutiei Europene.
Din iunie 2004, Grupul Parlamentar al PPE este cel mai numeros din Parlamentul European, avand 268 de membri (37% din numarul total al europarlamentarilor - 732) si fiind totodata singurul care are reprezentanti din toate cele 25 de state membre ale UE. Cei mai multi membri ai PPE din Parlamentul European, 49 la numar, provin din Germania.
Marea Britanie se situeaza pe locul al doilea in acest clasament, cu 28 de membri. Spania si Italia se afla pe pozitii de egalitate - cate 24 de membri.