Anul care tocmai s-a incheiat nu a fost unic doar prin faptul ca a fost anul in care tara noastra a intrat in sanul Uniunii Europene, ci si prin faptul ca a adus o premiera in viata politica romaneasca - referendumul pentru suspendarea sefului statului, urmat de un altul dedicat pronuntarii poporului pentru votul uninominal. Ambele scrutine au fost insa un esec pentru cei care le-au initiat si au sapat o groapa destul de mare in bugetul tarii noastre. "Arata-le ca tu ai puterea!" si "Hai la curatenie!" au fost cele doua sloganuri sub care, in 2007, romanii au fost chemati de presedintele Traian Basescu sa se pronunte la referendumurile privind suspendarea sa din functie si pentru introducerea votului uninominal. Cu toate acestea, romanii au preferat sa le arate politicienilor ca au puterea, dar au lasat "curatenia" pe alta data.

Suspendarea, in prim-plan de la inceputul anului

Problema suspendarii din functie a sefului statului s-a conturat la inceputul anului, pe fondul acuzatiilor reciproce dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu. In acest context, liderul PSD, Mircea Geoana, si fostul presedinte Ion Iliescu au denuntat grava criza politica si au anuntat public ca social-democratii declanseaza procedura de suspendare din functie a sefului statului, pe care il acuzau de "repetate incalcari ale Constitutiei". Traian Basescu nu s-a aratat deranjat de demersul PSD si a explicat ca suspendarea din functie a presedintelui tarii, asa cum este prevazuta ea de Constitutie, este o procedura democratica. PSD a strans semnaturi de sustinere de la 182 de parlamentari, PC si PRM raliindu-se demersului social-democratilor.

La 28 februarie, in plenul reunit al Parlamentului, PSD a prezentat "capetele de acuzare" din documentul suspendarii: social-democratii sustineau ca Traian Basescu a incalcat grav legea fundamentala inca din prima zi a mandatului sau la Palatul Cotroceni.

Pe de alta parte, Parlamentul a decis sa constituie o comisie de ancheta privind faptele presedintelui. Sef al comisiei a fost numit senatorul Dan Voiculescu, liderul Partidului Conservator. Dupa o serie de audieri, la 21 martie comisia a dat publicitatii raportul care conchidea ca presedintele Traian Basescu a incalcat Constitutia si ca trebuie suspendat din functie.

Aviz negativ de la Curtea Constitutionala

Raportul comisiei si documentul PSD au fost trimise la Curtea Constitutionala. In avizul dat pe 17 aprilie, Curtea Constitutionala s-a exprimat impotriva suspendarii, argumentand ca faptele incriminate nu au incalcat legea fundamentala. Cu toate acestea, pe 19 aprilie, Parlamentul a votat suspendarea lui Traian Basescu, cu 322 voturi "pentru", 108 "impotriva" si 10 abtineri. Suspendarea a devenit efectiva a doua zi, dupa ce Curtea Constitutionala a luat act de decizia Parlamentului.

Legislativul a decis, ulterior, ca referendumul pentru demiterea presedintelui suspendat Traian Basescu sa aiba loc pe 19 mai. Initial, Traian Basescu a anuntat ca va demisiona din functie in primele cinci minute de la suspendarea sa de catre parlamentari si va declansa in acest fel alegeri prezidentiale anticipate. Insa, dupa votul din Parlament, presedintele suspendat a decis sa nu mai demisioneze si a anuntat ca va merge in fata poporului, la referendum. Interimatul functiei a fost asigurat, timp de 30 de zile, de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu.

In acest rastimp, legea referendumului a fost modificata si noua varianta a intrat in vigoare. Potrivit noilor prevederi, presedintele poate fi demis la referendum cu voturile majoritatii alegatorilor care se prezinta la urne, in contextul in care varianta initiala prevedea ca demiterea sefului statului este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale. De asemenea legea modificata prevede ca un referendum este valid daca la scrutin participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Parlamentarii PD au atacat la Curtea Constitutionala modificarea legii, pe motiv ca nu respecta nici Constitutia, si nici deciziile anterioare ale instantei constitutionale. Insa Curtea a constatat, pe 3 mai, cu majoritate de voturi, ca legea pentru modificarea Legii referendumului este constitutionala.

Lupta cu "inamicii"

Presedintele suspendat a lansat atacuri dure, in campania electorala, la adresa celor 322 de parlamentari care au votat pentru suspendarea sa din functie, dar si la adresa clasei politice in general. Pe site-ul de campanie al lui Traian Basescu au fost postate, in sinteza, cele 12 prioritati ale presedintelui suspendat, printre care crearea unei majoritati politice coerente, dezmembrarea structurilor oligarhice prin care oameni din zona economica controleaza in mod netransparent si nedemocratic decizia politica, intarirea institutiilor care combat marea coruptie si protejarea justitiei de influente politice. Punctul 6 al prioritatilor era reprezentat de introducerea sistemului de vot uninominal.

De partea cealalta, adversarii presedintelui au insistat pe ceea ce ei au numit incalcarile grave ale Constitutiei de catre Traian Basescu, sustinand ca Romania are nevoie de un presedinte care sa reintre in cadrul legal, constitutional.

Basescu a castigat, dar nu se lasa!

Traian Basescu a castigat la referendumul din luna mai si a revenit la Palatul Cotroceni. Potrivit rezultatelor finale difuzate de Biroul Electoral Central, Basescu a castigat cu 6.059.315 de voturi (74,48%), pentru demiterea sa fiind inregistrate 2.013.099 de voturi (24,75%). Dupa reconfirmarea in functia de presedinte al Romaniei, Traian Basescu s-a concentrat pe introducerea votului uninominal in doua tururi. Astfel, s-a ajuns la noi dispute cu partidele parlamentare si cu Guvernul.

"Unul dintre obiectivele organizarii referendumului pentru votul uninominal il reprezinta reformarea clasei politice romanesti, care este depasita de nevoile, de inteligenta si de aspiratiile poporului roman‘‘, afirma Traian Basescu pe 23 octombrie 2007, la putin timp dupa ce semnase decretul de organizare a referendumului pentru uninominal. Cu o zi inainte de aceasta declaratie, Basescu anunta organizarea scrutinului popular la ceremonia de lansare a candidatilor PD pentru Parlamentul European. Insa, in aceeasi zi - pe 22 octombrie -, Biroul Politic Central al Partidului National Liberal decidea, cu 17 voturi "pentru", 4 "impotriva" si o abtinere, ca Executivul sa-si asume raspunderea pe proiectul de lege privind votul uninominal realizat impreuna cu asociatia Pro Democratia.

De altfel, presedintele PNL, premierul Calin Popescu Tariceanu, afirmase, in repetate randuri, ca, in cazul in care Parlamentul nu se va grabi cu adoptarea legii votului uninominal, Guvernul isi va asuma raspunderea pe acest proiect. Cu o saptamana inainte de decizia BPC al PNL, Traian Basescu transmitea o scrisoare presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, premierului Tariceanu si liderilor PNL, PSD, PD, UDMR, PC, PLD si PRM, in care avertiza ca, daca nu va primi la promulgare, pana la 22 octombrie, noua lege electorala care sa vizeze introducerea votului uninominal incepand cu urmatoarele alegeri parlamentare, va declansa un referendum national pe aceasta tema.

Asumarea raspunderii si referendum pe uninominal

Pe 24 octombrie Cabinetul Tariceanu a adoptat proiectul de lege elaborat de PNL, impreuna cu Pro Democratia, privind introducerea votului uninominal, iar pe 29 octombrie Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament. Respectarea preferintelor majoritare ale cetatenilor, dar si a celor minoritare, alegerea intre candidati individuali, stabilirea numarului parlamentarilor pe baza unei norme de reprezentare si reprezentarea cetatenilor cu domiciliul in strainatate au fost cateva dintre avantajele enumerate, cu acel prilej, de premierul Tariceanu in favoarea asumarii raspunderii. El spunea ca sistemul de vot uninominal propus de Traian Basescu ar fi putut conduce la deformari grave si periculoase ale rezultatului alegerilor, pregatind o eventuala dictatura a unei minoritati asupra majoritatii. Seful Executivului sustinea ca referendumul initiat de presedintele Traian Basescu era doar un capriciu foarte costisitor al acestuia si deturna atentia de la temele europene, care ar fi trebuit sa fie in centrul dezbaterilor, cu atat mai mult cu cat era pentru prima data cand Romania organiza alegeri europarlamentare.

PRM a atacat la Curtea Constitutionala decretul privind referendumul, considerandu-l ilegal, prin faptul ca nu preciza o data exacta a desfasurarii sale, in conditiile in care Traian Basescu anuntase organizarea scrutinului in aceeasi zi cu euroalegerile. Curtea Constitutionala a respins insa contestatia PRM.

PSD, prin vocea presedintelui Mircea Geoana, a anuntat ca sustine orice initiativa care va conduce la adoptarea votului uninominal, dar se declara pesimist in privinta sanselor de reusita ale referendumului, din punct de vedere al validarii. Liberalii au decis sa nu voteze la referendum. De asemenea conservatorii au calificat gestul presedintelui drept "o intentie egoista a lui Traian Basescu de a ajuta electoral Partidul Democrat" in alegerile europarlamentare. Presedintele UDMR, Marko Bela, spunea, la randul sau, ca Basescu nu ar fi trebuit sa anunte organizarea referendumului, deoarece acesta nu avea obiect, in conditiile asumarii raspunderii Guvernului pe legea votului uninominal. In schimb, liderul democrat Emil Boc afirma ca "politicienii trebuie sa primeasca o lectie de la cetateni pentru a se trece de la vorbe la fapte in privinta legii votului uninominal". Aceeasi pozitie era adoptata si de PLD, care sustinea ca organizarea unui referendum privind votul uninominal va conduce la cresterea numarului de cetateni care vor participa la alegerile europarlamentare de la 25 noiembrie.

Dupa ce Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament pe legea votului uninominal, seful statului i-a transmis premierului Tariceanu o scrisoare in care ii cerea sa ia masurile necesare astfel incat cele doua scrutine - referendumul si alegerile pentru PE - sa se desfasoare in acelasi loc. De asemenea presedintele solicita ca orarul celor doua scrutine sa fie unificat. Presedintele a criticat legea uninominalului pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, sustinand ca aceasta mentine sistemul clientelar in ceea ce priveste numirea pe pozitii eligibile a candidatilor in alegerile legislative si nu va avea ca efect "primenirea" clasei politice pe care o doresc romanii. Seful statului a sustinut ca sistemul de uninominal propus de Executiv include "o pacaleala" in ceea ce priveste colegiile electorale.

O noua campanie

In actiunea sa de popularizare a votului uninominal in doua tururi, presedintele Traian Basescu a sustinut mai multe conferinte de presa in tara - la Pitesti, Iasi, Timisoara - si a lansat o linie telefonica - 031-620.62.00 -, unde explica, prin intermediul unui mesaj inregistrat, ce este votul uninominal si de ce este important referendumul de la 25 noiembrie.

De cealalta parte, reprezentantii Asociatiei Pro Democratia au aratat ca principalul dezavantaj al votului uninominal propus de Traian Basescu presupune ‘‘impartirea alegatorilor in doua: cei care vorbesc si cei care tac, oferindu-le reprezentare parlamentara numai celor care au votat cu castigatorul‘‘. Cristian Parvulescu sustinea inainte de referendum ca alegatorii care nu vor vota cu castigatorul nu vor avea un reprezentant care sa le apere interesele, desi democratia inseamna dreptul tuturor de a se face auziti.

Alt initiator dezamagit

In cele din urma, rezultatul referendumului a reprezentat un "esec" pentru initiator, lucru asumat, de altfel, de presedintele Traian Basescu, din cauza absenteismului masiv. Din totalul celor 18.296.459 de persoane inscrise pe listele pentru referendum, la vot s-au prezentat 4.851.470 de persoane, dintre care 3.947.212 (81,36%) au votat pentru introducerea votului uninominal in doua tururi, iar 784.640 (16,17%) impotriva sistemului propus de Traian Basescu. "Referendumul se constituie intr-o lectie, inclusiv pentru mine. Dar nu voi inceta sa cred si sa sustin ca romanii doresc primenirea clasei politice", afirma seful statului, la scurt timp dupa inchiderea urnelor si anuntarea exit-poll-urilor.

Cu toate acestea, disputele pe tema votului uninominal nu s-au incheiat dupa scrutinul popular de la 25 noiembrie. Incepand de la 7 noiembrie, presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a inceput sa-i transmita zilnic cate o scrisoare sefului statului prin care ii solicita sa promulge legea uninominalului in forma asumata de Guvern. In total, presedintele Camerei i-a transmis presedintelui 22 de scrisori in care vorbea despre avantajele legii privind votul uninominal pe care Guvernul isi asumase raspunderea. Seful statului a contestat insa la Curtea Constitutionala legea pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, instanta stabilind ca articolele cu care Basescu o sesizase nu corespund legii fundamentale si, ca urmare, Parlamentul trebuie sa le modifice. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, presedintele Traian Basescu l-a criticat dur pe Bogdan Olteanu, afirmand ca liberalul ar trebui sa demisioneze din functie pentru "minciunile" pe care i le-a scris pe tema promulgarii legii votului uninominal. "Cred ca decenta l-ar obliga sa demisioneze, pentru ca s-a adresat sefului statului spunand minciuni, s-a adresat romanilor scriind minciuni si facandu-le publice", sustinea Traian Basescu, afirmand despre Olteanu ca este un "jalnic exponat" al tinerei generatii de politicieni.

Referendumurile "galatene"

Daca referendumul pentru demiterea presedintelui a facut mare valva pe plan local, nu acelasi lucru se poate spune si despre cel dedicat votului uninominal, care a trecut aproape neobservat pe langa intreaga campanie electorala dedicata europarlamentarelor. Nici mai mult, nici mai putin de 1.300 de democrati galateni au participat la mitingul de sustinere a presedintelui suspendat Traian Basescu, care a avut loc la Constanta. Pe atunci democratii galateni erau convinsi ca Basescu va iesi invingator la referendum si isi va relua locul de la Cotroceni, ceea ce s-a intA¢mplat mai apoi, spre deziluzia liberalilor si a altor formatiuni politice carora scrutinul de la 19 mai le-a cam lasat un gust amar.

Chiar inainte de pronuntarea cetatenilor privind viitorul lui Traian Basescu la conducerea tarii, declaratiile facute de cele doua tabere - pro si anti-Basescu - au detronat orice alta preocupare de moment. Chiar si asa, spre bucuria democratilor si spre dezamagirea liberalilor, la nivelul municipiului Galati 81,31% dintre cei care au participat la referendum au votat impotriva demiterii presedintelui. La nivelul judetului, aproximativ 67% dintre votanti s-au exprimat pentru pastrarea lui Basescu la Cotroceni, iar prezenta la vot a fost de aproximativ 42,96% la nivel de judet.

Fara priza la galateni

Dupa ce intreaga politica galateana a participat la pregatirile pentru referendumul din luna mai, cu totul alta a fost situatia in ceea ce priveste pregatirea referendumului de la 25 noiembrie, despre care cateva formatiuni politice locale nici nu au tinut sa aminteasca. Si de aceasta data democratii au aratat utilitatea acestuia ca fiind modalitatea cea mai indicata prin care poporul isi poate spune parerea, insa cei mai multi politicieni locali au fost de parere ca scrutinul pentru uninonimal nu a reprezentat decat o alta modalitate de a cheltui banii tarii. In afara de aceste comentarii, referendumul pentru votul uninominal a ramas mai mult in umbra, motiv pentru care nu a atras nici prea multa lume la urne si, intr-un final, a reusit sa nu fie validat din cauza absenteismului.