Premierul Emil Boc a cerut, in sedinta Senatului si Camerei Deputatilor reunite in plen pentru asumarea raspunderii pe cele doua Coduri, un vot de incredere "pentru o reforma de profunzime a sistemului juridic romanesc".
Boc a explicat si de ce este nevoie de asumarea raspunderii pe cele doua Coduri, prezentand trei argumente. Este vorba despre o reforma profunda a sistemului judiciar romanesc, Codul civil datand din 1865 , iar cel penal din 1968, urmat de alte 250 de legi speciale ce consacra norme penale.
Al doilea argument prezentat de Emil Boc se refera la punerea in aplicare a principiului constitutional ca nimeni nu e mai presus de lege si ca prin aceasta se doreste "o justitie mai rapida si cu costuri mai reduse pentru cetatean".
Un alt argument este acela ca Romania si-a luat angajamentul in fata UE pentru elaborarea noilor Coduri.La randul sau, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, si-a exprimat speranta ca parlamentarii vor fi de acord cu asumarea raspunderii pe Coduri, legi necesare pentru o justitie moderna, transparenta si rapida."Adoptarea Codurilor reprezinta un pas absolut necesar pentru continuarea modernizarii sistemului judiciar. Aceste proiecte sunt mult peste standardele legislatiei in vigoare si as putea spune ca, pe alocuri, peste standardele europene in vigoare in acest moment. Sper ca Parlamentul sa adopte aceste proiecte si sa puna la dispozitia justitiei noastre doua instrumente moderne de lucru, care sa permita transformarea acesteia intr-una mai transparenta, mai rapida, in slujba cetatenilor", a declarat ministrul, la finalul sedintelor Parlamentului prin care Guvernul si-a asumat raspunderea pe Codul Civil si Penal. Totodata premierul Emil Boc a prezentat, astazi, la asumarea raspunderii Guvernului pe Codurile Penal si Civil, si principalele noutati din cele doua proiecte, mentionand introducerea unor noi infractiuni, reglementarea dreptului la viata, sanatate si demnitate si garantii suplimentare pentru clientii bancilor.Primul ministru a declarat ca proiectul Codului Civil reglementeaza pentru prima data drepturi precum cel la viata, la sanatate, la integritate, la viata privata si la demnitatea persoanei, dar si respectul memoriei persoanei decedate.Proiectul de Cod Civil legifereaza institutia logodnei, astfel ca sotii vor putea opta pentru regimul comunitatii legale sau pentru separatia bunurilor, iar in ceea ce priveste divortul, Codul introduce doua noi proceduri de divort: divortul pe cale administrativa si cel prin procedura notariala - acestea fiind posibile doar daca sotii nu au copii minori si ambii sunt de acord cu divortul.
Totodata pot fi ipotecate si bunurile mobile, nu doar cele imobile, si sunt introduse noi tipuri de contracte speciale, precum contractele de comision, de consignatie, de expeditie, de transport, de agentie, de intermediere, de antrepriza, de depozit si cel hotelier. Premierul a mai precizat ca sunt reglementate distinct contracte specifice mediului bancar - contul bancar curent, depozitul, facilitatea de credit si inchirierea casetei de valori.
Codul introduce astfel o serie de garantii suplimentare pentru clientii bancilor, cum ar fi obligatia de a informa clientul periodic cu privire la evolutia contului sau. Referitor la proiectul Codului Penal, primul ministru a declarat ca noul act normativ introduce o pedeapsa complementara - interzicerea dreptului de a se apropia de locuinta, de locul de munca, scoala sau de alte locuri unde victima desfasoara activitati sociale.Proiectul reglementeaza raspunderea penala a minorilor, prin aplicarea cu prioritate a masurilor educative neprivative de libertate, iar cele privative de libertate devin exceptii si se vor aplica doar pentru infractiuni grave sau pentru infractiuni multiple.
Executivul si-a asumat raspunderea pe cele doua Coduri, penal si civil, in doua sedinte succesive ale Camerelor reunite ale Parlamentului.