Grupul parlamentarilor liberali, printre care si senatorul Puiu Hasotti si deputatii George Dragomir si Andrian Mihei, ca si coinitiatori si semnatari ai pachetului de legi, anunta ca vor depune astazi, 12 februarie a.c., in Camera Deputatilor, un pachet de legi propriu, privind siguranta nationala. "Acest pachet de legi porneste de la o viziune profund democratica: securitatea nationala nu trebuie sa ramina un concept abstract, ci sa se contruiasca efectiv pe temeiul asigurarii securitatii cetateanului", precizeaza deputatul PNL Andrian Mihei. Potrivit parlamentarilor liberali, pachetul de legi contine Legea securitatii nationale, Legea informatiilor si contrainformatiilor, Lege privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii, Lege privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, Lege privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, Lege privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe. Cele mai importante prevederi ale Legii securitatii nationale sunt introducerea controlului parlamentar, statuat in lege, ca instrument democratic de supraveghere si verificare a constitutionalitatii si legalitatii activitatilor din sistemul de securitate a Romaniei; afirmarea pluralismului institutional din cadrul domeniului de securitate a Romaniei, prin ministere, agentii si autoritati care coordoneaza, planifica si executa activitatile specifice, reducerea numarului de servicii de informatii, in spiritul necesitatilor si modelelor europene. STS si SPP sunt transformate in structuri departamentale in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, devenind DTS (Directia de Telecomunicatii Speciale) si DPP (Directia de Paza si Protectie). De asemenea, potrivit semnatarilor pachetului de legi, cele mai importante prevederi ale Legii informatiilor si contrainformatiilor vizeaza protectia datelor cu caracter personal, supravegherea si controlul procurorului, numai in cazul actelor de terorism si a actelor asimilate actelor de terorism, prevazute de legea speciala, delimitarea competentelor autoritatilor informative si de protectie, precizarea si delimitarea competentelor autoritatilor informative si de protectie in cadrul CNI, reglementarea interceptarii si inregistrarii comunicatiilor, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, pe baza unui mandat eliberat de judecatori. In privinta Legii privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii, una dintre precizari este aceea ca "se interzice folosirea reprezentantilor si personalului autoritatilor puterii legislative, executive ori judecatoresti precum si a organizatiilor mass-media, sindicale, politice sau religioase, legal constituite din Romania, ca acoperire ori ca informatori sau colaboratori ai autoritatilor informative". Totodata, mai spun liberalii, prin Legea privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor se doreste, printre altele, eliminarea oricaror fel de suspiciuni cu privire la felul in care sunt realizate operatiunile de interceptare a comunicatiilor. In privinta Legii privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, initiatorii pachetului de legi isi propun ca SRI sa nu poata invoca secretul profesional in fata organismelor de control abilitate prin lege si, de asemenea, sa nu poata desfasura activitati economice, prin care sa isi creeze venituri proprii, in paralel cu sumele alocate de la bugetul de stat. "Interceptarea comunicatiilor se efectueaza sub strictul control al judecatorului, desfasurat in momentul declansarii actiunii, cat si pe intreaga perioada a desfasurarii acesteia, de catre Autoritatea Nationala pentru Interceptarea Comunicatiilor", se mai specifica in lege.