CorectNews: Incalificabila declaratie a doamnei Reding (Autor: Adrian Severin)

Tocmai ma pregateam sa scriu un articol in care sa sustin ca romanii trebuie sa reziste impulsului de a se retrage in euro-scepticism si americano-fobie ca urmare a modului inadecvat in care unii operatori politici occidentali s-au comportat cu Romania in contextul controverselor legate de demiterea Presedintelui Basescu (de fapt, de restabilirea echilibrului intre institutiile statului democrat). Exact in acel moment mi-a cazut sub ochi o noua declaratie a Vicepresedintelui Comisiei Europene si Comisarului european pentru justitie, Viviane Reding. Citindu-o am avut o reactie de revolta si de frica. Cum nici unul dintre aceste sentimente, chiar daca legitime, nu este un sfetnic bun, am incercat sa imi stapanesc emotiile si sa trec la o analiza lucida a textului declaratiei.
Anuntand mentinerea Romaniei sub o supraveghere atenta dupa "lupta politica teribila din iulie si august" (oare numai in Romania se dau lupte politice?), doamna Reding da o calificare uluitoare acelei lupte. Ea ar fi fost "un fel de puci parlamentar" (sic!).
In dictionarele explicative gasim doua definitii ale puciului. Potrivit uneia dintre ele puciul este "o lovitura de stat violenta provocata de un grup de complotisti". Potrivit alteia, este "incercarea de a savarsi o lovitura de stat organizata de un grup politic militar." La randul sau, lovitura de stat este definita ca "o actiune de preluare a puterii intr-un stat prin rasturnarea violenta a conducerii legitime". Se subintelege ca recurgerea la violenta substituie respectul legii si a procedurilor legale de schimbare a conducatorilor. Daca asa stau lucrurile si doamna Reding ar avea dreptate, inseamna ca si plangerile doamnei Macovei, urmate de cele ale Presedintelui Basescu, ar fi corecte.
Pe ce se bazeaza, insa, calificativul doamnei Reding? In Romania lunilor iulie si august s-a consumat un singur eveniment politic major - declansarea procedurii de demitere a Presedintelui Republicii, cu doua dimensiuni - una parlamentara si una populara (referendumul). Ambele au fost confirmate de CCR ca fiind conforme cu prevederile Constitutiei. In aceeasi perioada, in special Parlamentul si, in mai mica masura, Guvernul, au adoptat o serie de decizii care, la randul lor, au fost supuse controlului CCR si validate, ca atare. (Exceptie fac unele aspecte care, fiind apreciate ca neconstitutionale, au fost corectate.) Nici una din aceste decizii nu a incalcat recomandarile Consiliului Europei (inclusiv cele ale Comisiei de la Venetia pentru democratie prin drept) privind intelegerea si aplicarea regulilor democratiei si statului de drept. Dimpotriva, exigentele Comisiei Europene au dus la incalcarea respectivelor recomandari. In fine, nimic din ceea ce au decis Parlamentul si Guvernul Romaniei nu a incalcat acquis-ul comunitar (regulile comune obligatorii ale UE). In ce a constat atunci lovitura de stat? Unde au fost violentele?
In cadrul procedurilor amintite cele doua grupuri implicate in inlocuirea (respectiv demiterea) vechiului Presedinte au fost Parlamentul si cei 8,5 milioane de cetateni care s-au prezentat la vot. Pot fi acestia calificati drept complotisti (eventual, militari)?
Doamna Reding sugereaza ca lovitura de stat ar fi fost parlamentara. Prin urmare, un comisar european echivaleaza Parlamentul unui stat membru care decide potrivit puterilor sale constitutionale, cu un grup de complotisti. Despre milioanele de cetateni care au votat in consens cu opinia Parlamentului nu se spune nimic dar, pentru identitate de ratiune, si acestia sunt implicit complotisti. Aici nu este doar o insulta la adresa Romaniei si a cetatenilor ei ci si la adresa democratiei. Comisia europeana trebuie chemata sa raspunda pentru o asemenea pozitie.
"Am putut evita raul cel mai mare gratie actiunilor hotarate a numerosi actori, intre care Comisia Europeana, Parlamentul European, state europene, dar si FMI." - adauga doamna Reding. Aceasta confirma marturiile potivit carora asupra Primului ministru si Presedintelui interimar al Romaniei s-ar fi facut presiuni enorme. Presiuni abuzive, adaug eu, intrucat nefiind lovitura de stat nu existau nici sanctiuni de aplicat. Care este, atunci, temeiul legal al "actiunilor hotarate"?
Din aceasta parte a declaratiei doamnei Reding rezulta ca un rol important in exercitarea de presiuni l-a avut Parlamentul european. Or, in lunile iulie si august acesta nu a fost in sesiune. Problema "loviturii de stat" din Romania nu a fost niciodata pe agenda sa si, in consecinta, nu a fost adoptata niciodata vreo hotarare parlamentara pe o atare tema. Cele cateva declaratii ale unor europarlamentari, indiferent de pozitia lor in ierarhie, nu pot echivala cu pozitia PE. Atunci din doua una: sau doamna Reding dezinformeaza si implica PE spre a-si consolida pozitia; sau un grup de sefi ai PE au implicat institutia intr-o actiune politica impotriva unui stat membru fara acordul legal al acesteia. Ambele ipoteze se cer verificate de urgenta.
"Derivele cele mai grave au putut fi limitate datorita Mecanismului de control si verificare (MCV) pe care l-am creat." - ne mai spune doamna Reding. Cum asa? Este vorba, desigur, de mecanismul referitor la justitie. Or, ce legatura are acel mecanism, in contextul functionarii caruia s-a insistat pentru organizarea si functionarea unor structuri precum DNA, ANI, CSM, cu referendumul privind demiterea Presedintelui? O "lovitura de stat" nu se dejoaca de catre procurori ci de catre politie. Procuratura intervine, cel mult, mai tarziu; dupa ce lovitura a fost parata.

(Va urma)