Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Gorj, Ion Calinoiu, vorbeste, intr-un interviu acordat GdS, despre modul in care se impart fondurile catre primarii, situatia economica a judetului si despre batalia politica declansata pentru sefia CJ
GdS: Cat la suta din terenurile agricole din Gorj sunt nefolosite?
I.C.: Suprafata agricola a judetului Gorj are pentru noi un real potential economic. Asistenta tehnica este acordata inca de organele deconcentrate ale Ministerului Agriculturii. In acest domeniu de activitate, responsabilitatea este tinuta la nivel central. Nu pricep de ce nu s-au gandit ca mai aproape si cu picioarele pe pamant sunt primarii si consiliile locale si ar putea sa utilizeze mai bine terenurile agricole. Eu apreciez ca, la nivelul judetului Gorj, peste 60% din suprafata agricola este necultivata. Si terenurile care sunt cultivate cu ajutor local sau central reprezinta, de fapt, o agricultura de subzistenta.
GdS: Ce pondere ar trebui sa aiba agricultura in viata economica a judetului? Sunteti doctor in stiinte agricole...
I.C.: Potentialul economic al judetului Gorj ar fi altul daca am utiliza tot ceea ce detinem din punct de vedere agricol. Fata de alte judete, Gorjul poate folosi multe suprafete de teren pentru zootehnie, pomicultura, iar pe scara redusa pentru bazine legumicole. Toate acestea inseamna investitii. Retrocedarea proprietatilor a condus insa la distrugerea plantatiilor pomicole, la scaderea efectivelor de animale. Este o agricultura care are nevoie de investitii, iar statul in acest domeniu de activitate nu a depus nici un fel de masuri de reforme sau un standard de sustinere a agriculturii. Agricultura a ramas cu zeci de ani in urma, la nivelul executarii lucrarilor tehnologice cu utilaje neperformante - chiar putem vorbi de inexistenta utilajelor in agricultura, inexistenta elementelor necesare productiei agricole ridicate si lipsa sustinerii pentru producatorul agricol, in vederea constituirii de exploatatii agricole. Fara exploatatii agricole, lucrul pamantului individual si pe suprafete reduse inseamna distrugerea terenului. E nevoie de investitii in cresterea animalelor si pomicultura.
GdS: Se mai infiinteaza Electra?
I.C.: Cand a fost pusa in discutie reforma din domeniul mineritului si energiei la nivel national, ceea ce afecta in mare parte judetul Gorj, acesta fiind cu pondere in producerea curentului electric, am spus clar ca este nevoie de reorganizare si de reforma. Fara o strategie nu se poate face acest lucru. Nu exista o strategie nationala care sa fie in deplina concordanta cu strategia europeana si mondiala de producere a energiei electrice. Trebuie sa se tina cont de tot ce inseamna materie prima. Nu a existat posibilitatea organizarii acestui domeniu de activitate. Au fost semnate doar protocoale cu ministrii care s-au perindat pe la nivelul judetului Gorj. Toti am sustinut si sustinem o entitate care sa fie competitiva si care sa foloseasca eficient carbunele. Judetul Gorj este in continuare inima energetica, din punct de vedere al energiei produse pe baza de lignit. Conditiile actuale de infiintare a Electra nu mai sunt indeplinite. Hotararile judecatoresti se prelungesc si asa mai departe. Mai sunt si factori interesati in destabilizarea acestui sector. Probabil ca exista si oameni interesati sa nu fie infiintata Electra.
GdS: Se impune reorganizarea sistemului de sanatate din judetul Gorj? Ce parere aveti despre un management privat la spitale?
I.C.: Se impune reorganizarea sectorului de sanatate, dar nu potrivit reformei pe care o promoveaza Ministerul Sanatatii. Nu trebuie sa se inchida spitale si sa repartizeze cadrele medicale arbitrar in teritoriu sau in tara. Aceasta reforma se poate realiza printr-un management privat atat la nivel national, cat si la nivel local. Eu promovez deja managementul privat.
GdS: Ce se va intampla cu Spitalul de la Sadu, aflat pe lista unitatilor care se vor inchide?
I.C.: Am facut recent o deplasare la Bucuresti cu primarul de la Sadu si am depus un material la Ministerul Sanatatii cu argumente destul de serioase in vederea mentinerii spitalului. Eu sunt in continuare optimist.

Gorjul are drumuri judetene de pamant

GdS: Cate drumuri de pamant sunt in judet? De ce mai avem dupa 20 de ani drumuri judetene de pamant?
I.C.: La nivelul judetului Gorj avem prinse la categoria drumuri judetene doi - trei kilometri de drumuri din pamant. Acestea se regasesc, de fapt, in zonele de tranzit ale localitatilor, prin suprafete de terenuri agricole sau forestiere...
GdS: Cand va fi gata investitia de la Ranca?
I.C.: Este programul de infrastructura mare, care vizeaza lucrarile de modernizare a domeniului schiabil, canalizare, apa si statia de epurare. Totul este in curs de realizare. In luna aprilie, cel tarziu, va fi semnata receptia.
GdS: Poate fi Ranca motorul dezvoltarii turistice a judetului Gorj? Cand va deveni statiune turistica?
I.C.: Pentru noi este o preocupare prioritara la nivelul dezvoltarii turistice a judetului. Ranca a fost denumita generic statiune. Nu este o statiune si promovam odata cu implementarea acestui proiect de infrastructura si o actiune de declarare a zonei Ranca drept statiune turistica. Pentru a deveni statiune oficial, si trebuie sa spun pana la capat adevarul, depinde si de ceea ce inseamna colaborarea intre cele doua localitati care gestioneaza patrimoniul de la Ranca: Baia de Fier si Novaci. Acolo, daca nu se lasa la o parte orgoliile si animozitatile create, poate sa taraganeze. In conditii optime, Ranca poate fi declarata statiune pana la sfarsitul anului.
GdS: De ce sunt mereu discutii la impartirea bugetului?
I.C.: La impartirea bugetului, discutiile sunt obiective, in primul rand. Sunt generate de faptul ca banii alocati de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale sunt insuficienti si nemultumiti nu sunt numai primarii, ci si Consiliul Judetean. Cauzele subiective pot sa le comentez in urmatorul mod: exista o doza de subiectivism si nu o putem elimina, dar care sa nu afecteze ceea ce inseamna dezvoltarea unei localitati in detrimentul alteia.
GdS: Cine imparte parte isi face?
I.C.: Nu este vorba de acest lucru. Doza de subiectivism inseamna din punctul meu de vedere ca este propus proiectul spre aprobare, ca nu imparte presedintele Consiliului Judetean banii. Initiativa de proiect de hotarare e a Consiliului Judetean, care o face cu aparatul propriu. Al doilea aspect este legat de stadiul implementarii unui proiect. Si atunci, in conditiile in care o localitate este pe acelasi nivel cu alta localitate, intervine decizia de a alege un proiect in functie de importanta. Pe care il consider mai important: pe cel de la Bustuchin sau pe cel de la Negomir? Si atunci doza de subiectivism poate aparea. Mai este si interpretarea politica a acestui lucru, si ea apare la consilieri, la primari...

Nu ii place titlul de baron

GdS: Sunteti un baron mai mic?
I.C.: In primul rand, exclud din start acest lucru, de a ma incadra la o categorie de genul acesta. Nu cred intr-o definitie de genul acesta. Pentru mine, ceea ce inseamna averi, societati comerciale nu sunt decat lucrurile pe care le-am facut cu familia si in concordanta cu munca depusa.
GdS: Cine v-a dat pontul cu vila de stramutat de lux? De unde ati aflat?
I.C.: Lucrul acesta nu l-am aflat de la nimeni. Eu, initial, nu am cumparat vila. Am cumparat terenul de la altii, efectiv. Terenul l-am avut cumparat in teritoriu, dupa care la ceea ce a insemnat achizitie a fost deplasarea in teritoriu si s-a analizat.
GdS: Exista politicieni fara dosare penale?
I.C.: Eu cred ca exista politicieni fara dosare penale. Eu nu am dosare penale.
GdS: Dar ati avut...
I.C.: Da, am avut. Dosarele penale se promoveaza foarte simplu. Se sesizeaza procurorii de la o reclamatie anonima, de la un articol de presa. E vorba daca intri in categoria de a fi supus in continuare instantelor judecatoresti.
GdS: E o lupta grea pentru sefia Consiliului Judetean? Mizati pe imaginea lui Florin Carciumaru pentru a castiga un nou mandat?
I.C.: E o lupta foarte grea. Se angajeaza foarte multi in ea. Mizez in primul rand pe ceea ce inseamna imaginea personala. De fapt, eu sunt omul care traieste pe picioarele sale si colaborarea mea cu Carciumaru reprezinta un atu pentru castigarea alegerilor din 2012 la nivelul Consiliului Judetean.
GdS: Cine are sefia Consiliului Judetean are si primarii "la mana", cum se spune?
I.C.: Exclus. Cine are sefia Consiliului Judetean are in primul rand responsabilitatea si obligatia de a realiza o buna colaborare cu tot ceea ce inseamna administratie publica locala in teritoriu.
GdS: Gorjul e pe primele locuri in tara la somaj, disponibilizari etc. E Gorjul un judet sarac, dar cu oameni bogati sau e un judet bogat cu oameni saraci?
I.C.: Gorjul e un judet din categoria acelora in care oamenii sunt harnici, ospitalieri, pregatiti sa indure greutatile pe care le au si le-au avut de-a lungul timpului. Nu sunt, dupa cum se vede, in situatia de a fi radicali in ceea ce inseamna preluarea unor drepturi pe care le au ca gorjeni. In primul rand, drepturile legate de ceea ce inseamna un judet bogat in subsol, un judet bogat in oameni, dar responsabilitatile in ceea ce inseamna manageriatul industriei miniere si a carbunelui sunt luate de la Bucuresti si Gorjului i-a revenit foarte putin. Sub acest aspect, Gorjul este saracit, chiar daca oamenii au lucrat si lucreaza in continuare si au niste salarii din acest domeniu de activitate. Gorjenii au sustinut economic statul. Sub alt aspect, as putea spune ca suntem un judet bogat, atunci cand vrea statul. Pe Programul National de Dezvoltare Rurala, Gorjul a fost depunctat la nivelul a 32 de proiecte, fiindca localitatile care sunt deponente nu au facut parte din categoria localitatilor sarace. Adica suntem bogati cand nu le convine sa luam proiecte, cand, in realitate, suntem condusi catre saracie. Sa nu se inteleaga ca arunc vina neaparat pe guvern, dar, in ultimul timp, ceea ce inseamna respectarea autonomiei locale si colaborarea cu guvernul la nivel local au condus la un esec major in energie si minerit, ceea ce a dus la cresterea numarului de someri si la cresterea in amploare a saraciei la nivelul judetului Gorj.