La ora la care scriu aceste randuri, nu este clar cine va fi nominalizat pentru functia de premier: candidatul opozitiei, primarul Sibiului Klaus Iohannis, sau un candidat propus de PD-L, conform profilului facut public de presedintele Traian Basescu in interventia sa de miercuri seara.
In principiu, aceasta criza politica se putea termina inainte de a incepe. Era evident ca PSD, PNL si PC, care au votat Motiunea de Cenzura, nu plecasera caine surd la vanatoare, ca aveau clar in minte ce au de facut dupa caderea cabinetului Boc II. Mai mult, reamintesc ca liderul liberal, Crin Antonescu evocase numele primarului Klaus Iohannis cu cateva zile inainte de a se vota Motiunea de Cenzura. In nici 24 de ore s-a structurat o noua majoritate, cu un premier neutru politic, care declara ca sprijina un guvern de specialisti neangajati politic. Si elementele centrale ale programului guvernamental au fost expuse public.
Ramanea un singur lucru: candidatura lui Klaus Iohannis sa fie oficializata, prin nominalizare, de presedintele Traian Basescu. In simulacrul de consultari de la Cotroceni (la care liderii partidelor au fost convocati prin SMS!) Traian Basescu s-a simtit pus cu spatele la zid de determinarea oponentilor sai. Si a inceput sa traga de timp, inventand motive pentru a nu recunoaste, prin numirea lui Johannes, existenta unei noi majoritati parlamentare.
Ideea unui "guvern de uniune nationala" este un non-sens democratic, in situatia actuala, cand exista si o competitie electorala. Si pentru ca implica "algoritmul". Adica ceea ce urasc mai mult romanii, care suporta consecintele politizarii irationale a functiei publice.
La fel de absurda este si "ideea" unui guvern cu premier propus de PD-L. Acest partid tocmai a fost trimis in opozitie, cu premier cu tot, de Parlament. Si a avut draguta idee de a-l nominaliza, in prima instanta, tot pe Emil Boc! Este evident ca noua majoritate exclude ideea cooperarii cu PD-L, care s-a dovedit un partener lipsit de loialitate, ce nu este interesat decat de agenda sa.
Ce-i mai ramane sefului statului, care este, poate pentru prima oara in ultimii cinci ani, in defensiva? Sa castige timp. Cum? Are doua metode, ambele la limita Constitutiei. Prima: numeste o persoana inacceptabila pentru noua majoritate, persoana cu pricina se face ca negociaza o majoritate timp de 10 zile, depune mandatul, urmeaza iar cateva zile de negocieri, iar o persoana inacceptabila, iar 10 zile de "negocieri", si tot asa. Pana trec alegerile prezidentiale. Cu guvernul condus de Emil Boc, care n-o mai putea da el Ordonante de Urgenta, dar organizeaza alegerile, si "numara" voturile. Pentru ca, de fapt, asta il doare pe Traian Basescu: numirea rapida a unui premier precum Iohannis il lasa fara control asupra Ministerului Administratiei si Internelor, in principal.
"Eu am rugat partidele sa continue discutiile pana maine, in jurul pranzului, pentru a gasi solutia optima pentru Romania. Nu, in principal, pentru rezolvarea crizei politice, ci, in principal, pentru rezolvarea crizei economice. Criza politica, deci rezolvarea crizei politice, fara a avea perspectiva rezolvarii crizei economice este o mare eroare care se poate face in acest moment." L-am citat pe Traian Basescu, pentru ca este un monument de ipocrizie.
O democratie nu exista in afara politicii, si a partidelor politice. Domnul Traian Basescu, refuzand sa ia in considerare solutia oferita de noua majoritate parlamentara, anuleaza de facto pluralismul politic. Pur si simplu revenim, printr-un soi de lovitura de palat, la regimul partidului unic, in cazul de fata PD-L. Traian Basescu spune ca nicio alianta politica nu poate exclude PD-L. Partidul domniei sale trebuie sa fie obligatoriu la putere. Ceea ce este absurd.
Nu poti anula autonomia decizionala a partidelor, fara sa aduci grave prejudicii democratiei. Si asa apare adevarata miza a alegerilor prezidentiale: supravietuirea democratiei. Care si asa este foarte fragila in Romania, ezitanta, cu multe zone de umbra. Realegerea lui Traian Basescu ar goli-o definitiv de continut, lasand numai aspectele formale. Adevaratul guvern ar fi cel de la Cotroceni, celalalt existand doar de forma.
Este tragic ca acest comportament totalitar al presedintelui Romaniei se manifesta la doua decenii de la prabusirea comunismului, cand oamenii au ales libertatea si au spus " nu" totalitarismului. Ciudat mod de a cinsti memoria celor care ne-au redat libertatea.