Grupul de Investigatii Politice condus de Mugur Ciuvica sustine ca a intrat in posesia unor documente secrete ale Ministerului Apararii Nationale, referitoare la presedintele Traian Basescu. Ciuvica sustine ca actele dovedesc ca presedintele a fost colaborator al fostei Securitati. Pana la aceasta ora, MApN nu au vrut sa comenteze afirmatiile Grupului de Investigatii Politice. In schimb, presedintele Traian Basescu a reafirmat prin intermediul unui comunicat de presa ca nu a colaborat niciodata cu Securitatea ca Politie politica. Grupul de Investigatii Politice sustine ca sunt primele documente semnate si asumate, prin care MApN confirma ca actualul presedinte a fost colaborator al fostei Directii a patra a Securitatii, Contrainformatii militare. Este vorba despre o adresa trimisa de generalul Gheorghe Rotaru, seful Directiei de Informatii a Armatei, catre conducerea Directiei de Siguranta Militara. Conform lui Ciuvica, in act se specifica faptul ca trebuie identificate in arhiva MApN documentele privitoare la colaborarea lui Basescu cu fosta Securitate. Din raspuns ar reiesi apoi ca in 2004, MApN a identificat ca Basescu ar fi fost recrutat in anii '70, in perioada in care era student la Institutul de Marina Militara. In aceleasi documente, conform lui Ciuvica, se scrie ca mai multi ofiteri si subofiteri ai Armatei ar fi avut acces direct la aceste dovezi, dar ca cei mai importanti dintre acestia au fost trecuti in rezerva intre timp. Grupul de Investigatii Politice a depus toate actele la CNSAS si cere, in acelasi timp, ca documentele sa fie facute publice. Replica presedintelui a venit cateva ore mai tarziu, printr-un comunicat de presa. Traian Basescu reafirma astfel ca nu a semnat nici un angajament cu Securitatea si nu colaborat niciodata cu Securitatea ca Politie politica. Comunicatul de presa al Administratiei Prezidentiale arata ca: "Documentele in cauza au fost prezentate de catre Ministerul Apararii Nationale instantei in procesul dintre Traian Basescu si Mugur Ciuvica, proces pe care cel din urma l-a pierdut, fiind obligat la plata a 500 milioane lei daune morale, in baza deciziei finale a Tribunalului Bucuresti".