Vicepresedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, i-a trimis, miercuri, o scrisoare deschisa ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, in care il roaga sa raspunda unei serii de intrebari legate de dezbaterea publica a dosarelor sale.
"Domnule ministru, v-am urmarit cu atentie declaratiile din ultimele zile, inclusiv in aparitiile televizate, in care v-ati referit la mine, la situatia cererii formulate de Procurorul General referitoare la inceperea urmaririi penale in cazul meu si la modul in care Parlamentul a reactionat fata de toata aceasta situatie.
As dori sa va adresez, in mod public, cateva intrebari, pentru ca simt nevoia unor precizari din partea unui inalt reprezentant al statului roman: Ati reusit sa cititi scrisoarea transmisa Parlamentului de catre Procurorul General de reluare a votului in ceea ce priveste inceperea urmaririi penale intr-un dosar in care s-a mai dat pana acum un vot, la 13 august 2008? Din declaratiile dumneavoastra, reiese ca nu. Considerati ca poate fi admisa o solicitare de aplicare retroactiva a unei decizii a Curtii Constitutionale, din octombrie 2008, pentru a justifica cererea de reluare a unui vot deja exprimat, in august 2008, in conditiile in care articolul 147 alin.(4) din Constitutia Romaniei stabileste, va reamintesc, ca deciziile Curtii Constitutionale au putere doar pentru viitor? Credeti ca s-ar justifica, in acest caz, o propunere de demitere pentru un Procuror General care semneaza o astfel de cerere catre Parlament, prin care indeamna la incalcarea Constitutiei? Stiu ca apreciati oamenii bine pregatiti. Tocmai de aceea, probabil, ati inaintat propunerea ca Daniel Morar sa fie reconfirmat in functie. La fel ca si in cazul lui Doru Tulus. In aceste conditii, chiar credeti ca cineva care incalca brutal prevederile Constitutiei, inducand in eroare Parlamentul, poate fi in continuare Procuror General?", se arata in scrisoarea deschisa trimisa de Adrian Nastase ministrului Predoiu.
In document, vicepresedintele Camerei ii spune ministrului Predoiu ca vorbeste in mod repetat despre mecanismele de monitorizare pe care Comisia Europeana le-a impus Romaniei.
"Dar acum inteleg ca, in continuarea activitatii Monicai Macovei, rolul dumneavoastra a fost acela de a prelua mesajele care vin de la Bruxelles, fara a incerca vreodata sa explicati, la randul dumneavoastra, celor care ne monitorizeaza, care este cadrul constitutional din Romania. Ati invocat ‘blocarea‘ dosarelor din Parlament. Cred ca n-ati inteles foarte bine sensul articolului 109 alin.(2) din Constitutie, care stabileste ca doar Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor guvernului, in urma unei anchete proprii, asa cum a reiterat, in repetate randuri, si Curtea Constitutionala. In aceste conditii, cred ca doar un amator poate sa isi puna problema ‘blocarii‘ dosarelor in Parlament. Conform Constitutiei, Parlamentul decide daca trebuie sau nu sa solicite Procurorului General inceperea urmaririi penale", argumenteaza Nastase.
Potrivit lui Adrian Nastase, Parlamentul "nu este un ghiseu de inregistrat acte si de indeplinit comenzi politice"."De altfel, aceasta procedura a fost introdusa in Romania din 1866, odata cu Constitutia lui Alexandru Ioan Cuza, singura perioada in care nu a functionat fiind perioada totalitara. Dispozitii constitutionale asemanatoare exista si in alte tari, precum in Franta, dupa cum bine stiti. Daca dumneavoastra sau Comisia Europeana considerati ca aceasta functie a Parlamentului nu este potrivita, eventual si cea care asigura imunitate Presedintelui Romaniei pentru dosarul ‘Flota‘, va rog sa propuneti modificarea corespunzatoare a Constitutiei. Ma intreb insa daca dumneavoastra ati explicat vreodata Comisiei Europene aceste elemente care tin de dispozitii constitutionale interne. Sunt convins ca nu", a adaugat Nastase.
"Ati spus ca, la momentul aderarii, Uniunea Europeana considera Romania drept o tara corupta. Probabil ca va referiti la data de 1 ianuarie 2007, pentru ca, altfel, va reamintesc, la finalul anului 2004 s-au incheiat negocierile de aderare, prin inchiderea tuturor capitolelor de negociere, inclusiv capitolul 24, referitor la Justitie si Afaceri Interne, cand acest mecanism de monitorizare nu exista. El a aparut ulterior, la presiunea fostului ministru al Justitiei numit de Traian Basescu, impreuna cu care, de altfel, au decis sa elimine rolul CSM-ului privind numirea sefilor Parchetului, rezervandu-si pentru ei doi aceasta prerogativa, contrar intelegerilor anterioare cu Uniunea Europeana. Tinand cont de aceste precizari, astept raspunsul dumneavoastra la intrebarile de mai sus. Justitia romaneasca are, cu siguranta, foarte multe probleme nerezolvate in acesti ani, dupa cum se subliniaza si in rapoartele Comisiei Europene, probleme acutizate de faptul ca, in ultimii ani, conducerea justitiei romanesti, sub comanda politica, a canalizat foarte multe resurse si energii pentru finalizarea unor dosare ale adversarilor politici, in loc sa aprofundeze si sa finalizeze reformele necesare acestui domeniu", mai atrage atentia vicepresedintele Camerei Deputatilor.