Portugalia promite Romaniei ca nu va face niciun fel de conexiune intre aderarea la Schengen si alte procese si teme distincte - asa cum, de pilda, a sugerat Franta,in plina polemica pe tema romilor - si da asigurari ca va sustine tara noastra, inclusiv tehnic, pentru a intra in spatiul Schengen.
Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut luni consultari pe teme de afaceri europene cu omologul sau din MAE portughez, Pedro Manuel Carqueijeiro Lourtie, aflat in vizita de lucru la Bucuresti.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat stadiul pregatirilor aderarii Romaniei la Schengen, multumind Portugaliei pentru sprijinul sau in acest proces.
Potrivit unui comunicat al MAE, secretarul de stat portughez "a reiterat disponibilitatea de a sustine in continuare, inclusiv tehnic, Romania in vederea realizarii calendarului intrarii in spatiul Schengen si a subliniat pozitia consecventa a Portugaliei care nu face niciun fel de conexiune intre aderarea la Schengen si alte procese sau teme distincte".
Ideea de a lega aderarea Romaniei la Schengen de alte procese, care nu au legatura cu criteriile tehnice pe care o tara le are de indeplinit pentru a adera la acest spatiu in care granitele interne sunt desfiintate, a fost readusa in discutie recent de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, in contextul polemicii legate de repatrierile romilor. Lellouche a sugerat ca Franta ar putea bloca aderarea Romaniei la Schengen - stiut fiind faptul ca pentru aceasta decizie este necesara unanimitatea in Consiliul European - din cauza proastei administrari a problematicii romilor de care da dovada Bucurestiul.
Nu este insa pentru prima data cand apare ideea introducerii unor conditii speciale in cazul Romaniei pentru aderarea la Schengen. Anul trecut s-a vehiculat ideea de a face o legatura in raportul UE pe justitie intre progresele in lupta impotriva coruptiei si aderarea la Schengen, idee la care in final s-a renuntat.
De altfel, publicatia European Voice scria saptamana trecuta ca exista o ingrijorare larg raspandita in UE ca Romania nu-si indeplineste angajamentele asumate la aderare - de a lupta impotriva coruptiei si de a-si reforma justitia - si aceasta este adevarata amenintare la adresa ambitiilor Romaniei de a intra in Schengen, si nu imigrantii romi.
Comisia a spus Frantei in mod ferm ca nu exista nicio legatura intre integrarea minoritatilor si conditiile pentru intrarea in Schengen, care se concentreaza pe procedurile de control al frontierelor, sistemul de procesare a vizelor si participarea la Sistemul de Informatii Schengen. Majoritatea guvernelor nu sunt sensibilizate de tentativele Frantei de a-si justifica deportarile si probabil nu vor sprijini o blocare a extinderii Schengen pe motivele sugerate de Lellouche, potrivit European Voice. Exista, totusi, o ingrijorare larg raspandita in UE ca Romania nu isi indeplineste angajamentele asumate la aderarea la UE, in 2007, in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei si reforma justitiei. Comisia, reamintea European Voice, a avertizat in iulie ca sunt "importante neajunsuri in eforturile Romaniei de a obtine progrese" in acest domeniu. In trecut, Comisia a luat in considerare posibilitatea de a stabili o legatura directa intre progresele in lupta anticoruptie si aderarea la Schengen, dar pana acum s-a abtinut sa o faca.
Statele membre vor gasi, totusi, dificil din punct de vedere politic sa permita aderarea Romaniei la Schengen, chiar daca tara a intrunit toate cerintele formale pentru a intra in acest spatiu, pentru ca se vor confrunta cu acuzatia ca au permis aderarea unui stat cu realizari indoielnice in combaterea coruptiei, care trebuie sa aiba grija de o parte a granitei externe a UE, potrivit European Voice.
Romania a depus un efort masiv in ultimii doi ani pentru a se pregati de intrarea in Schengen si spera ca se va alatura acestui spatiu in martie 2011. Franta are drept de veto, pentru ca orice extindere Schengen trebuie aprobata in unanimitate de cele 25 de membre ale blocului Schengen (din care 22 sunt membre UE), preciza European Voice.
De altfel, in discutiile purtate luni, secretarul de stat Bogdan Aurescu i-a prezentat omologului portughez "progresele recente in domeniul justitiei si combaterii coruptiei si a multumit pentru pozitia obiectiva si echilibrata a Portugaliei in discutiile la nivel european pe tema Mecanismului de Cooperare si Verificare", noteaza comunicatul MAE.
In ceea ce priveste problematica incluziunii sociale a romilor, partea romana a subliniat importanta unei abordari europene, bazate pe respectul strict pentru principiile si reglementarile UE, inclusiv privind libertatea de circulatie a cetatenilor europeni, si pe identificarea unor solut durabile si realiste, la nivel european, care sa sprijine eforturile tuturor statelor membre in ceea ce priveste incluziunea.
Partea portugheza si-a exprimat sustinerea fata de o abordare in cadru european a situatiei comunitatii roma din Europa, pe care o considera, ca si partea romana, o tema europeana, si identificarea unor solutii viabile pentru integrarea sociala a acesteia.
In cadrul consultarilor cei doi demnitari au salutat stadiul excelent al relatiilor bilaterale, intensificarea contactelor bilaterale si buna cooperare in cadrul UE si multilateral, evidentiindu-se pozitiile comune pe o serie de dosare comunitare importante si dorinta de a intensifica dialogul, inclusiv in contextul negocierilor privind noua perspectiva financiara a UE, a informat MAE.