O analiza a situatiilor de la câteva banci reprezentative din Craiova arata profilul rau-platnicului: barbat, în jur de 40-45 de ani, cu venituri mici sau chiar ramas fara loc de munca. Si tinerii pâna în 25 de ani au fost luati de val.Persoanele foarte tinere, dar mai ales cele trecuti de prima tinerete îngroasa listele restantierilor catre unele banci din Craiova. Creditul de consum a atras cele mai mari restante din total, în timp ce debitorii pentru creditele ipotecare sunt cei mai constiinciosi. Din informatiile transmise la solicitarea GdS de mai multe banci craiovene se desprinde aceeasi concluzie: cele mai mari restante neachitate în termen sunt la creditele de consum, ale unor persoane (în special barbati) trecute de 40 de ani si care fie si-au pierdut locul de munca, fie au venituri mici. Statisticile mai cuprind si persoanele foarte tinere, pâna în 20 de ani, care s-au înghesuit sa-si cumpere electronice si electrocasnice si acum nu mai au de unde sa achite ratele. Aici ponderea cea mai mare a restantierilor, spun expertii în recuperarea de creante, nu se mai regaseste în ograda bancilor comerciale, ci la institutiile financiare nebancare, care s-au aruncat prea mult pe piata, fara acoperire.  
Cine e rau-platnic Creditul de consum tine fruntea clasamentului restantelor bancare. La BCR, cei mai mari datornici sunt barbatii. "La o simpla analiza s-a constatat ca ponderea principala în cadrul debitorilor o reprezinta barbatii, cu vârste între 25 si 40 de ani, care înregistreaza venituri mici", se arata într-un comunicat al bancii, transmis GdS. La Banca Transilvania, au spus surse din sucursala craioveana, tot barbatii au cele mai multe restante catre banca, dar vârsta urca la 40-45 de ani. Dintre debitorii Raiffeisen Bank Craiova, cei mai multi sunt trecuti de prima tinerete si "si-au pierdut locul de munca si nu au mai avut cu ce sa-si achite creditul". Si persoanele foarte tinere au datorii neplatite catre aceasta banca, dar mai putin decât persoanele trecute de 40 de ani. Surse din Bancpost sustin acelasi lucru ca si reprezentantii celorlalte banci: datornicii sunt, majoritatea, persoane mai în vârsta, care si-au pierdut locul de munca si au trecut în somaj. În schimb, printre cei mai buni platnici la bancile craiovene amintite sunt doljenii cu salarii bune, pensionarii, iar în cazul creditului ipotecar, familiile tinere.  
Mediul economic a influentat restantele Bancherii craioveni considera ca exista o strânsa legatura între mediul economic si piata creditelor. "Raportul este de proportionalitate inversa, în sensul ca atunci când judetul Dolj a stat prost din punct de vedere economic, au crescut si restantele bancare", a precizat un bancher din cadrul Raiffeisen Bank Craiova. Un recuperator bancar din Bucuresti, care are contracte cu majoritatea bancilor din Craiova, face portretul-robot al datornicului din provincie, adica din Dolj. "La Craiova, restantele bancare au aparut atunci când situatia economica a zonei a fost precara. Datornicii sunt, în general, persoanele cu vârste între 40-50 de ani, care au fost disponibilizate sau date afara din cauza restructurarilor. Boom-ul datoriilor a fost înregistrat acum doi ani, odata cu decaderea uzinei Daewoo", a precizat Bogdan Balan Nicolae, manager de recuperari de debite la firma de recuperare a creantelor bancare Urban & Asociatii. Acesta a adaugat ca restantele la creditele de consum nu se regasesc la bancile comerciale, pentru ca acestea sunt "cei mai buni creditori, care îsi evalueaza corect riscurile", ci la institutiile financiare nebancare (IFN-uri). Cele din urma "au exagerat cu creditele cu buletinul si s-au gândit la cantitatea creditelor, nu la capacitatea clientului de a restitui banii. La IFN-urile din Craiova, tinerii detin suprematia restantelor, pentru ca s-au implicat în multe credite si s-au blocat, nu mai au de unde sa achite", a afirmat reprezentantul firmei de recuperare.  
Doljul sta bine la debite Multe banci si-au angajat firme specializate în recuperarea creantelor bancare care sa "se lupte" cu datornicii. Alte unitati bancare au propriile departamente de executori bancari. Totusi, restantele totale din Dolj reprezinta o mica parte din totalul creditelor, potrivit datelor furnizate de Banca Nationala a României (BNR).
Ultimul raport statistic al BNR, pe luna martie 2008, arata ca doljenii (persoane fizice si juridice) au în total credite de 2,185 miliarde de lei, din care restantele sunt de numai 1,6%. În valuta, creditele doljenilor sunt de aproape 1,8 miliarde de lei, restantele fiind de numai 0,2%.