Scandalul imobiliar legat de stadionul Extensiv, prezentat pe larg de GdS, are radacini adânci. TCIF SA, societatea care a vândut terenul fratilor Mihailescu, îi acuza ca nu si-au platit ratele din contract, în timp ce acestia spun ca au fost trasi în piept. În concluzie, fiecare cu dreptatea lui.TCIF SA avea un teren de fotbal pe care s-a gândit sa-l vânda celor doi frati, cunoscuti si sub numele de fratii Tuica. Zis si facut. În 1998, TCIF vinde firmei SC Extensiv Com SRL 42.395 de metri patrati de teren intravilan, care cuprindea o baza sportiva, instalatii de irigat si electrice, tribune si alte acareturi. Pe româneste, un stadion de fotbal. Pretul vânzarii, 976.000 de dolari, pe care fratii Tuica se angajau sa-l achite în 36 de rate lunare. Ca sa nu ramâna cu ochii în soare, conducerea TCIF de la acea vreme a inclus o clauza în contract potrivit careia Mihailestii ramâneau fara stadion daca nu achitau trei rate consecutive sau trei rate în decurs de sase luni. Indiferent de sumele pe care le-ar fi platit pâna în acel moment. Banutii achitati urma sa fie considerati pret de folosinta a terenului si constructiilor aferente. Ce a urmat e de poveste. Pe care v-o spunem pe scurt mai jos.  
"Mi-au luat terenul" Dupa semnarea contractului, fratiorii si-au facut streasina la ochi sa cuprinda cu privirea mândretea de pamânt. Si au vazut ca lânga stadion erau mai multe terenuri, printre care si unul de tenis. Au crezut ca-l cumparasera si pe acesta. Ghinion, însa. "Cei de la TCIF mi-au zis ca acele terenuri nu sunt ale noastre, ca nu sunt în coordonate. Atunci le-am cerut sa chemam un specialist în masuratori topo, care sa delimiteze suprafetele", s-a plâns Nicu Mihailescu. Expertul a venit, a masurat, a calculat si ce i-a iesit nu i-a bucurat prea tare pe cei de la TCIF. Desi în contract era trecuta suprafata de 42.395 de metri patrati, dupa masuratori au iesit cu 2.754 de metri mai putin. Aceasta diferenta a fost invocata tot timpul de Mihailesti pe parcursul litigiului cu TCIF. "Cei 2.754 de metri au fost evaluati la preturile de atunci, la 51.967 de dolari. Suma trebuia scazuta din pretul total, dar TCIF nu a vrut acest lucru. Atunci le-am cerut sa ne dea în plus diferenta de teren. Nici asta nu au dorit", a spus Mihailescu.Fostul director general al TCIF SA, Constantin Tronea, are si el varianta sa. "Extensiv nu si-a platit ratele la timp, am tras tot timpul de bani. I-am înteles, i-am pasuit, dar... ne vrem terenul înapoi. Lipsa celor 2.754 de metri patrati nu mai are nici o legatura cu procesul. Ei au recunoscut ca au datorii neachitate semnând toate actele aditionale. Eu ce sa le fac?", se întreaba retoric Tronea.  
Ce spun documentele În decembrie 1999, TCIF si Extensiv semneaza un act aditional la contract prin care reesaloneaza ratele scadente, prelungind perioada de plata cu sase luni. Ultima rata trebuia achitata în februarie 2002. Semn ca Mihailestii nu stateau prea bine cu banii. Situatia a început sa se agraveze. Asa ca fratii Tuica apeleaza din nou la întelegerea TCIF, cu care semneaza alt act aditional în ianuarie 2001. Prin acesta, Mihailestii primesc o perioada de gratie de 11 luni în care sa nu plateasca nici un leu, urmând ca în urmatoarele 12 luni sa achite rate descrescatoare. La un calcul simplu al ratelor rezulta ca, la 4 ianuarie 2001, cei doi frati mai aveau de plata peste 420.000 de dolari. Asta înseamna ca achitasera, mai cu somatii, mai de buna voie, mai mult de jumatate din valoarea contractului. Nici cea de-a doua reesalonare nu i-a convins pe Mihailesti sa achite la timp ratele, dupa cum spune fostul director al TCIF. "Când am venit în 2003 la conducerea TCIF, am descoperit ca Extensiv platea ratele nu cu bani, ci cu zahar. Am gasit 10.000 de metri cubi de balast de proasta calitate de la firma Interaf, chipurile, în conturile Mihailestilor", a spus Tronea. Practic, Extensiv, aflata într-o mare jena financiara la acea data, furniza zahar Interaf, iar aceasta îi platea datoria catre TCIF în balast. Prin aceasta metoda, fratii Mihailescu au platit în natura aproximativ o suta de mii din cei aproape un milion de dolari din contract. "Din acele materiale de constructie nu am folosit decât jumatate, în valoare de vreo 500 de milioane de lei. Le-am zis celor de la Extensiv ca nu mai acceptam produse, ci vrem bani cash. Si era normal sa cerem asta, întrucât produsele puteau sa ni le livreze la suprapret. Dupa aceea nu au mai dat nici un ban", a mai spus Tronea. 
Promisiuni desartePlata prin sistemul barter nu i-a ajutat prea mult pe Mihailesti sa scape de problemele financiare. Acestia nu au achitat la timp 140.000 de dolari, moment în care TCIF a decis sa-i dea în judecata si sa ceara anularea contractului. Vazându-se strânsi cu usa, Mihailestii au promis ca vor face rost de bani si au cerut o noua reesalonare. TCIF a accceptat si a semnat cu Extensiv o tranzactie judiciara prin care se angaja sa renunte la proces, numai sa-si primeasca banii în urmatoarele zece luni. Din aceasta datorie, Extensiv a platit aproximativ 40.000 de dolari, ramând cu o diferenta de 100.000 de dolari. Potrivit lui Tronea, nici de aceasta data fratii Tuica nu s-au tinut de cuvânt. "Au platit 40.000 de dolari din cei o suta de mii si au mai ramas cu o restanta de 60.000. Spre deosebire de primul contract însa, tranzactia prevedea ca neplata unei rate scadente ducea la desfiintarea de drept a contractului, fara formalitati", a declarat Tronea. Acest lucru a determinat TCIF sa ceara din nou instantei anularea contractului de vânzare. Procesul se afla si în prezent pe rolul instantei dupa patru ani de judecata. Nicu Mihailescu considera însa ca firma sa are dreptate. "Eu nu recunosc acea tranzactie în care se spune ca Extensiv mai are de plata o suta de mii de dolari. Trebuia sa ne scada valoarea terenului pe care nu ni l-au dat. În plus, documentul a fost semnat de administratorul nostru Vasile David, fara sa aiba mandat pentru asta", a spus Mihailescu. De remarcat ca toate celelalte acte aditionale, necontestate de Mihailesti, poarta semnatura aceluiasi personaj. Doar functia era diferita. Întrebat de ce Extensiv a semnat actele aditionale de reesalonare, recunoscând implicit cât are de plata, Mihailescu a raspuns alambicat. "Actele aditionale nu vizeaza sumele conform tran-zactiei, ci sumele adevarate".