În România sunt interzise, din ianuarie 2007, cultivarea si testarea organismelor modificate genetic (OMG). Desi exista legislatie care sa protejeze agricultura traditionala de organismele modificate genetic, înca nu sunt functionale institutiile care sa verifice si sa o aplice. România a început cultivarea soiurilor modificate genetic (MG) în 1998. Conform Ministerului Agriculturii, în lista oficiala a soiurilor de plante de cultura din România din anul respectiv au fost introdusi 12 hibrizi de cartof, soia, sfecla de zahar si porumb MG. Un raport al Departamentului pentru Agricultura al SUA (USDA) din februarie 2000 mentioneaza ca în 1999 culturile de soia modificate genetic, RR, acopereau o suprafata de 15.000 ha, aproximativ 20% din totalul suprafetei cultivate cu soia în tara noastra. Soia modificata genetic este detinuta de compania americana Monsanto si a fost creata sa fie rezistenta la erbicidul pe baza de glifosat, erbicid produs de Monsanto si vândut sub denumirea de Roundup. În 2002, USAID estima ca suprafata cu soia MG era de aproximativ 50. 000 ha, dintr-un total de 100.000 - 120.000 ha cultivate cu soia. Dupa integrare, România nu mai poate cultiva soia modificata genetic, interzisa în Uniunea Europeana, dar poate opta pentru porumbul modificat genetic, pentru care nu exista o interdictie clara. Nu este interzis însa importul de soia sau sroturi de soia modificata genetic pentru furajarea animalelor. Continutul de organisme modificate genetic (OMG) în alimente trebuie sa fie evidentiat pe eticheta, daca este mai mare de 0,9%. Cum si cine trebuie sa verifice continutul de OMG din alimente si plante sunt întrebari la care greu se poate raspunde în România, si cu atât mai putin în Dolj.Ingineria genetica si neputinta inspectorilor doljeniDupa adoptarea legislatiei în domeniu s-au creat institutiile care sa monitorizeze aplicarea ei. La nivel de judet, în cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj a fost înfiintat Compartimentul pentru organisme modificate genetic, conservarea solului si controlul fertilizantilor ca parte a Directiei de inspectii. Organismul creat în cadrul DADR are doi inspectori, ingineri agronomi, care trebuie sa monitorizeze culturile de plante modificate genetic, sa le depoziteze si sa le livreze pe baza legislatiei în vigoare. Pentru a-si desfasura activitatea, acestia ar avea nevoie de un minim de aparatura cu care sa poata face teste rapide în câmpurile suspecte de OMG, precum si de un laborator acreditat, care sa faca analiza mostrelor de seminte suspecte de MG. Din 2006, când s-a înfiintat acest compartiment, nu s-a achizitionat nici un fel de aparatura, fapt pentru care acestia au doua metode pentru verificare: cu ochiul liber sau pe baza bunei-credinte a cultivatorilor. „Ar trebui sa avem niste testere cu care se poate face o analiza sumara chiar în câmpul cultivat cu OMG. Un tester costa în jur de 1.000 de euro, dar noi nu avem nici unul la DADR Dolj. Alta metoda pe care am putea sa o folosim, în lipsa testerului, este stropirea plantelor cu erbicidul special pentru OMG, dar erbicidul este scump si nu avem bani sa-l cumparam“, a spus Iulian Vatau, inspector la compartimentul Inspectia pentru organisme modificate genetic al DADR Dolj.Iar închidem ochii!În Dolj, în anul 2006, soia MG a fost cultivata la Diosti pe o suprafata de 127 ha de SC ECIJA SRL, CCDCPN Dabuleni pe o suprafata de 200 ha, si de Nicolae Olaru, din Valea Stanciului, pe o suprafata de 35 ha. Raportul inspectorilor evidentiaza ca, la începutul acestui an, în depozitul Filiasi mai erau în stoc 1.051 de tone soia modificata genetic, provenita din câmpurile de la Diosti, care urma sa fie livrata la diverse fabrici de uleiuri vegetale. Soia de la Dabuleni a fost livrata la SC Cargil SA Dolj, iar cea de la Valea Stanciului a fost depozitata necorespunzator si folosita la hrana animalelor celui care a cultivat-o. Nimeni nu sufla o vorba despre contaminarea câmpurilor limitrofe culturilor de soia modificata genetic si nici despre masurile luate împotriva celor care nu au respectat legislatia. Ministerul Agriculturii, catre care s-au îndreptat rapoartele  inspectorilor doljeni, nu a facut nici un fel de comunicare despre ce s-a întâmplat cu uleiurile fabricate din soia modificata genetic. Ceea ce nu stii nu te poate deranjaGarda de Mediu, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC), precum si Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor sunt alte trei institutii cu atributii în depistarea procesatorilor si distribuitorilor pe piata a alimentelor care contin OMG si care nu sunt etichetate conform legislatiei în vigoare. Din pacate, nici una dintre cele trei institutii nu poate face nimic în lipsa aparaturii si a laboratoarelor acreditate. „În cadrul directiei este angajat un biolog care nu poate sa faca mai nimic, având în vedere ca nu are tehnica necesara depistarii OMG în produsele alimentare. Vrem sa facem cu fonduri europene un laborator acreditat, dar asta va mai dura ceva timp“, a spus directorul DSVPA Dolj, Andrei Butaru. OJPC nu a facut pâna în prezent nici un fel de analiza a alimentelor suspecte de continut OMG mai mare de 0,9%, cât este admis în legislatia româneasca, tot din cauza lipsei unui laborator.