Academicieni, cercetatori, asiguratori interni si internationali, producatori, oficiali ai Bancii Mondiale si ai ministerului de resort au dezbatut problema agriculturii românesti, în ceea ce priveste gestionarea riscurilor catastrofale, pricinuite de schimbarile climatice. Seceta si inundatiile distrug anual în România mii de hectare cultivate, astfel ca hrana asigurata din surse interne se diminueaza. Prognozele expertilor arata ca an de an schimbarile climatice vor fi din ce în ce mai drastice. Ce este de facut? Sub aceasta egida s-a desfasurat, pe 14 octombrie, la Bucuresti, Forumul International al Riscurilor Catastrofale în Agricultura, ajuns la editia a V-a. Organizatorii evenimentului, Media Xprimm, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Banca Mondiala, si-au propus sa gaseasca solutii pentru gestionarea fenomenelor catastrofale din agricultura româneasca. Pentru prima data, la un astfel de eveniment, oficialii statului român, cei ai Bancii Mondiale si producatorii agricoli au spus lucrurilor pe nume si au dezvaluit, fara ocolisuri, starea reala a agriculturii românesti si impasul urias în care ne aflam în acest sector important al economiei. Cei aproape 200 de participanti, fermieri, directori ai Directiilor Agricole din tara, cercetatori în agricultura, academicieni, profesori si lectori straini specializati pe agricultura tarilor din estul Europei, firme de asigurare din agricultura, reasiguratori din strainatate, staff-ul pentru România al Bancii Mondiale, parlamentari si membri ai Ministerului Agriculturii, au pus cap la cap datele din agricultura româneasca si au propus solutii de gestionare a crizelor. 
Seceta si inundatiile, marile încercari Intensificarea crizelor din agricultura, pricinuite de schimbarile climatice tot mai frecvente în România (în principal, seceta execesiva, inundatii pe arii extinse, vijelii puternice), reprezinta principala cauza a pagubelor din agricultura româneasca. Lipsa investitiilor în acest domeniu, sprijinul nesigur din partea statului pentru agricultori, refuzul firmelor de asigurari de a asigura aceste riscuri catastrofale ca seceta si inundatiile au condus la un impas major în agricultura, pe care oficialii Bancii Mondiale
l-au remarcat ca pe un pericol pentru hrana interna în anii care vor urma. Country Managerul Bancii Mondiale pentru România, Benoit Blarel - doctor în economie agrara - a mentionat ca forumul destinat riscurilor catastrofale este deosebit de important din doua considerente. Pe de o parte, impactul schimbarilor climatice asupra fermierilor este unul major, iar pe de alta parte, Comunitatea Europeana va extinde sprijinul pentru agricultura doar în conditiile în care România se pregateste pe partea de asigurari de profil. "Agricultura României depinde foarte mult de clima (...) Exista trei feluri de riscuri în România: cele obisnuite regionale, cele de preturi si riscurile de productie. România este în continuare foarte expusa la riscurile de preturi, precum si la cele de productie. Seceta si inundatiile din ultimii ani au influentat foarte mult productia agricola. De aceea, trebuie adoptate strategii pentru riscurile catastrofale si sa existe programe de asistenta în caz de risc, precum si asigurari în agricultura", a precizat Blarel. 
Schimbarea guvernelor, o problema Oficialii straini participanti la forum au avut o parere aproape unanima în ceea ce priveste faptul ca instabilitatea politica întârzie deciziile importante legate de agricultura. "Începem discutiile cu un guvern si când suntem aproape sa ajungem la un numitor comun, acesta se schimba. Când vine alt guvern trebuie sa o luam de la capat, sa explicam pericolul care este în agricultura", a spus un participant la dezbateri. De altfel, în 2002-2004, Banca Mondiala a efectuat un studiu în Europa estica pentru un program de gestionare prin asigurari diferentiate, ca masura de protectie în caz de crize în agricultura, dar România nu a fost interesata, iar banii Bancii Mondiale au ajuns în Ucraina. 
Solutii pe termen lung Somitatile în agricultura spun ca sansa agriculturii românesti consta în adoptarea unor masuri complexe, pe mai multe paliere: asigurarea culturilor în caz de riscuri extreme sau chiar înfiintarea de fonduri speciale pentru calamitati la care sa participe toti "jucatorii principali" (guvern, firme de asigurari, producatori agricoli), prin parteneriat public-privat. Alte solutii ar fi acordarea de sprijin guvernamental sub forma de subventii, unificarea suprafetelor agricole în exploatatii mai mari si atragerea fondurilor comunitare.  
Ramânem fara apa Încalzirea globala si fenomenele extreme (seceta si inundatiile) afecteaza de ani buni România. Acestea conduc la reducerea suprafetei arabile, la migratia populatiei, dar mai ales la reducerea rezervelor de apa dulce, a spus presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, Cristian Hera: "Apa va deveni cheia de bolta a dezvoltarii noastre. În 2007, România a avut disponibili 7.000 de metri cubi de apa dulce pe cap de locuitor, dar în 2025 vor mai fi doar 5.125 de metri cubi. În conditiile în care agricultura foloseste 65% din apa disponibila, vom avea mari probleme".  
Seceta pândeste în fiecare an Agricultura depinde de prognoza meteo, adica fermierii stau cu ochii pe cer, doar-doar va ploua. Specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) au efectuat un studiu pe ultimii 100 de ani la nivel national, privind schimbarile climatice. Daca în trecut existau doi-trei ani de seceta sau inundatii la fiecare deceniu, "din 2003 încoace fiecare an a fost fie de seceta extrema, fie de inundatii, astfel ca nu mai avem cu ce sa comparam în trecut, dar putem sti sigur ca, de acum înainte, în fiecare an ne paste unul dintre aceste riscuri catastrofale. Nu exista an fara acestea în agricultura", a spus directorul ANM, Ion Sandu.  
Companiile refuza sa asigure seceta
si inundatiile 
Producatorii agricoli s-au plâns ca nici o firma de asigurari din România nu preia riscurile catastrofale din agricultura, în sensul ca refuza sa asigure seceta si inundatiile. În acelasi timp, companiile de asigurari motiveaza ca seceta este un risc sigur, care se produce anual în România, si asiguratorii nu au forta financiara sa preia asemenea riscuri. Nici cei din Europa nu asigura culturile românesti pentru seceta. "Cele mai multe societati de asigurare din Europa nu preia riscurile catastrofale precum cele din România pentru ca e un risc sigur ", a spus presedintele FATA Asigurari, Costel Eremia. În acelasi timp, reprezentantul Ministerului Agriculturii, Marian Radulescu - consilier al ministrului de resort - a precizat ca producatorii agricoli se feresc sa încheie asigurari standard, pentru ca "nu se merita": "Companiile asigura doar riscurile standard, în caz de incendiu, de cutremur si altele banale. Niciodata nu m-as asigura la criteriile standard pentru ca nu obtin nimic, nu mi se produce acel risc"."L-am înselat pe agricultor"
Toate statele lumii acorda subventii pentru agricultura, fie direct catre producatori, fie indirect, prin subventionarea primelor de asigurare, au precizat "forumistii". În România, nu exista coerenta: ba sunt subventii, ba nu se mai dau, bulversând agricultorul si înrautatind situatia din agricultura. Acest lucru a fost recunoscut public pentru prima data de un functionar cu rang înalt în Ministerul Agriculturii. "Am ajuns în situatia aceasta pentru ca întotdeauna l-am înselat pe agricultor! Tot timpul ne-am facut ca îi dam subventii de la stat", a spus Marian Radulescu.