Inflatia, "oaia neagra" a bancilor centrale de mai mult de un sfert de secol, a fost considerata sursa de instabilitate economica, ale carei efecte nefaste ar trebui neaparat combatute.
Insa aceasta dogma economica ar putea fi pusa la indoiala, dupa ce Fondul Monetar International (FMI) a redeschis discutiile pe tema. Economistul-sef al institutiei financiare, Olivier Blanchard, a declarat ca poate ar fi mai bine ca tinta pentru nivelul inflatiei sa fie crescuta de la 2% la 4%, pentru a putea face fata mai eficient unei scaderi economice brutale.
Dupa ce au scazut rata dobanzii de politica monetara la nivele minime istorice, bancile centrale se vad nevoite sa lupte impotriva unei tendinte deflationiste, scaderea preturilor descurajand investitorii si consumatorii.
Insa nu toata lumea este de acord cu propunerea FMI. Economistii traditionalisti cred ca mesajul ar putea fi interpretat gresit de bancile centrale. "Daca spunem 4%, de ce nu 5% sau 6%", se intreaba economistul american John Taylor, citat de Le Monde.
De asemenea, Anton Brender, economist la Dexia Asset Management, crede ca, daca bancile centrale si-ar ridica tinta inflatiei la 4%, s-ar confrunta cu o crestere brutala si necontrolata a ratelor dobanzii.
In plus, avand in vedere faptul ca investitorii se bazeaza pe estimari economice, ar putea aparea imediat majorari ale preturilor. "Cine vrea sa flirteze cu inflatia, se trezeste imediat casatorit cu ea", a glumit Otmar Emminger, fost guvernator al Bundesbank, banca centrala germana.
In zona euro, Banca Centrala Europeana are misiunea de a mentine stabilitatea preturilor. Tinta unei cresteri a preturilor in jur de 2% nu este trecuta in Tratatul de la Maastricht, insa banca o aplica. Economistii nu cred ca BCE va reusi sa renunte la acest lucru, o conditie impusa de Germania in momentul infiintarii zonei euro.
De altfel, in Germania, tara in care amintirea hiperinflatiei din anii 1920 este inca prezenta in memoria colectiva, au aparut si cele mai puternice reactii la propunerea FMI. In opinia lui Peter Bofinger, unul din consilierii guvernamentali in materie de economie, ridicarea tintei de inflatie este o "idee nebuna si periculoasa".
Altii nu sunt de acord cu inflatia, deoarece afecteaza puterea de cumparare a oamenilor. "Este o bataie de cap. Inmultind banii, nu imbogatim economia, ci o saracim", a spus Thorsten Polleit, economist-sef al Barclays, in Germania.

Datoriile mari, argument pro inflatie

Indatorarea excesiva a unor state ar putea oferi argumente in plus celor care sustin ideea unei inflatii mai mari. In timpul crizei, au fost cheltuiti miliarde de dolari din banii publici pentru relansarea economica.
"Astazi, nu putem iesi din criza fara inflatie. Este raul cel mai mic, daca vrem sa reducem rata datoriilor, fara sa intram intr-o criza de tip japonez, de lupta cronica impotriva deflatiei", a spus Veronique Riches-Flores, economist-sef pentru Europa la Societe Generale.
Are sanse, oare, sa se realizeze aceasta crestere de preturi? In Statele Unite, de exemplu, preturile de consum, cu exceptia alimentelor si energiei, au scazut in luna ianuarie, pentru prima data din 1982.
Totusi, unii experti sustin ca masurile exceptionale luate de guverne in timpul recesiunii ar putea contribui la "reintoarcerea" inflatiei, pana in 2011, in tarile industrializate.
"Este mai bine sa avem o inflatie de 3 - 4%, decat o crestere economica foarte slaba si o majorare a somajului", a concluzionat Pierre Bezbakh, profesor la Universitatea Paris-Dauphine.